Şeful statului a luat o bine-meritatã pauzã de joacã, fiind preşedinte jucãtor şi probabil cã a tras pe drapta într-unul din şezloangele de la Vila „Dante”. Se mai bãlãceşte probabil, din când în când, sau mai face pluta pentru a i se limpezi aura. Dacã are o oglindã pe tavanul piscinei, poate sã îşi regleze şi catargul, în funcţie de cui o mai vrea sã i-o mai coacã în perioada imediat urmãtoare. Bãsescu a luat o pauzã din gândire şi pesemne cã toate treburile publice merg bine sau pur şi simplu şi-a luat mâna de pe ţarã şi vrea sã vadã încotro se îndreaptã cârmaciul cel mic de la Palatul Victoria, Victor Ponta, cu a lui mãtuşã, Ecaterina Andronescu, cea grabnic pupãtoare de plozi, cu sau fãrã pãduchi, de prin şcolile Olteniei. Cãci se va face vremea mai marelui PSD şi va obţine un nou mandat de parlamentar în patria lui Brâncuşi sau a lui Mischie, cãci a avut parte de mai multã publicitate decât titanul din Hobiţa. Ori pe Bãsescu pur şi simplu nu îl mai intereseazã de direcţia în care se îndreaptã ţara, adicã aceeaşi poveste ca şi pânã acum. Importante sunt gãştile de partid şi nu nivelul de trai al românilor. Rãmâne oricum antologic rãspunsul lui Traian Bãsescu la întrebarea unei realizatoare tv: „Domnule, preşedinte le-aţi spus românilor <<Sã trãiţi bine!>> şi nu prea se vede acest lucru. Nu doamnã, eu doar i-am salutat!”, a rãspuns deloc justificativ şi deloc brav şeful statului. Doar o picãturã îi strãlucea pe chelie şi nu era de la transpiraţie, ci de la paharul pe care îl dãduse în timpul zilei peste cap. Traian Bãsescu ştie cã românii îşi meritã soarta şi chiar nu are rost sã îşi batã capul cu tot felul de strategii pentru ridicarea sau creşterea nivelului de trai al populaţiei. A fãcut doar ce îl interesa şi nimic mai mult. Este vorba de rãsplãtirea clientelei de partid şi de realizarea acelui împrumut de la FMI şi UE de vreo 20 de miliarde de euro. Un fel de centurã de siguranţã pentru ţarã, menitã sã nu îl salte din scaunul din dreapta pe şofer. Pe popor, pardon. Nu se ştie cine a furat centura de siguranţã, cã a sãrit în aer toatã siguranţa şi preţurile, şi sãnãtatea, şi educaţie, şi pofta românilor de a face mitinguri şi revoluţii.
Se aude cã Bãsescu este suficient de bogat sã îşi trãiascã restul zilelor fãcând pluta prin Martinica, aşa cã îi este foarte greu sã priceapã starea în care se aflã naţiunea. Tãcerea lui Bãsescu poate sã mai aibe legãturã şi cu intenţia sa de a-i pune pe jar pe analişti şi pe jurnalişti care, în lipsa declaraţiilor şefului statului, nu mai au ce dezbare şi ce diseca. E greu sã despici în patru un fir invizibil. E şi asta o variantã. O altã variantã ar fi şi aceea cã Bãsescu pune la cale o strategie de revenire pe scena politicã a PDL, în combinaţie cu altã formaţiune politicã. Bãsescu tace şi urzeşte un plan mãreţ de debarcare fie a social-democraţilor de la putere, fie a lui Crin Antonescu de la PNL. Vasile Blaga a şi întins recent o mânã cãtre PNL, în cazul în care liberalii s-ar lepãda de actualul lor şef, preşedinte pentru o zi sau preşedinte de unicã folosinţã, cum i se mai spune prin cartierele soioase ale politicii dâmboviţene.
Şeful statului tace poate şi pentru cã încet-încet încep sã i se taie firele cãtre Direcţia Naţionalã Anticorupţie, Ministerul Justiţiei, Penitenciare, Vamã şi serviciile secrete. Adicã tocmai unde îl doare pe Bãsescu mai tare. Adicã la microfoane, cã parcã nu e zi bine începutã, dacã nu lecturezi, la micul dejun, stenogramele cu ce mai discutã adversarii politici, prietenii, oamenii de afaceri şi alte vipuri mai mari sau mai mici. Bãsescu îşi face oricum ieşirea la rampã şi se pregãteşte cu un discurs în stilul sãu propriu şi personal, dupã care mulţi vor rãmâne sã scoatã piatra aruncatã în zoaie de şeful statului. Trebuie sã consume şi analiştii o pâine.
Mai este o variantã legatã de tãcerea şefului statului. Bãsescu sigur coace ceva şi parcã a şi început sã miroasã pe la anumite tejghele. De obicei, marii cofetari coc destul de mult şi dureazã un pic pânã când le oferã amatorilor de delicatesuri ceva bun. De data asta, Bãsescu sã nu fie implicat în coacerea unui mare blat care ar putea da peste cap întreaga scenã politicã.
