Administratorul judiciar care se ocupã acum de destinele Hidroelectrica, dupã declararea insolvenţei producãtorului de energie electricã, a fost la sfârşitul sãptãmânii trecute în Gorj. Remus Borza a vrut sã vadã la faţa locului reaalitatea din teren, cele observate pe malul Jiului neîncântându-l câtuşi de puţin. Borza este un critic dur al investiţiilor pe care Hidroelectrica le-a fãcut de când existã şi pânã azi, la inaugurarea ecluzei româneşti de la barajul Porţile de Fier 1 el precizând cã societatea a investit 3 miliarde de euro, în total, pentru a obţine o producţie de sub 200 MW. Majoritatea banilor s-au dus pe cheltuieli sociale, iar aici a inclus şi ceea ce a vãzut la Gorj.
În prezenţa secretarului de stat din Ministerul Economiei, Rodin Traicu, Remus Borza a afirmat cã hidrocentrala de la Valea Sadului avea ca destinaţie finalã nu producţia de energie, ci rezolvarea unor probleme sociale, care nu sunt însã în sfera de atribuţii ale Hidroelectrica. „Acolo trebuiau sã se asigure irigaţiile pentru 70.000 de hectare de terenuri agricole, beneficiari erau consiliile judeţene din Gorj şi Dolj, se asigura apã pentru comunitãţile locale din nu ştiu câte sate şi comune, plus cã trebuia sã facem consolidãri de mal şi de prevenire a inundaţiilor, iar noi,
dupã ce fãceam toate astea ne alegeam cu trei hidrocentrale care aveau o putere instalatã de 57 de MW. Iatã cum Hidroelectrica face investiţii care profitã pentru Consiliul Judeţean Gorj, Consiliul Judeţean dolj, Ministerul Agriculturii, Apele Române, mai puţin Hidroelectrica. Am identificat mult astfel de investiţii pãguboase pentru societate”, a precizat Borza în faţa celor prezenţi la inaugurarea ecluzei româneşti de la Porţile de Fier I, ecluzã care şi ea a fost criticatã pe motiv cã nu produce curent, deşi autoritãţile au obligaţia sã asigure circulaţia navelor atunci când construiesc un baraj şi împiedicã accesul liber al acestora în amonte sau aval.
