Cea mai vizitată şosea din ţară şi inclusă în clasamentul primelor drumuri din lume care trebuie parcurs măcar o dată-n viaţă are şanse mari să intre într-un program de modernizare. Un anunţ pe această temă a venit de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care are în administrare şi Transalpina, cea mai înaltă şosea din ţară fiind şi acum, în acte, tot în faza de şantier. Anunţul CNAIR a venit la sfârşitul săptămânii trecute, când Transfăgărăşanul a împlinit 51 de ani de existenţă. Finalizat în anul 1974, după 4 ani de eforturi intense, acest drum montan cu o lungime de 91 km şi o altitudine maximă de 2042, Transfăgărăşanul este şi astăzi o dovadă clară a îndemânării şi determinării celor care au avut viziunea de a străbate Munţii Făgăraş cu o şosea unică în Europa. Din păcate, realizarea Transfăgărăşanului nu a fost posibilă fără jertfă: aproximativ 40 de vieţi omeneşti au fost pierdute în timpul construcţiei, un tribut adus unei lucrări care astăzi impresionează întreaga lume. Construcţia drumului a fost încredinţată Trupelor de Geniu, conduse la vremea respectivă de Generalul Locotenent Vasile Slicariu până în 1972, succedat de generalul Emil Andriescu, iar execuţia efectivă urma să fie făcută, în special, de Regimentele 1 Geniu de la Râmnicu Vâlcea şi 52 Geniu de la Alba Iulia, sub comanda Colonelului Nicolae Mazilu, o personalitate a Trupelor de Geniu, ulterior Comandant al Şcolii de Ofiţeri de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, iar după construcţia drumului, a fost avansat la gradul de General de Brigadă (r)”, arată CNAIR. Pe versantul Nordic, la cota 1200 m, se află monumentul „Poarta Geniştilor” care comemorează evenimentul din martie 1971, când trupele de geniu ale Armatei Române au deschis un sector foarte dificil al Transfăgărăşanului prin dinamitare şi pe a cărui placă este scris: „Înfruntând greutăţi deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărăşan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii genişti, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIŞTILOR.” Câţiva kilometrii mai sus, la cota 1600, se găseşte „Poarta Întâlnirii”, un monument pe a cărui placă este scris: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunităţi de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărăşan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii genişti au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII”. Şefii de la Drumuri promit un proiect de modernizare a Transfăgărăşanului, asta în condiţiile în care mai este de lucru inclusiv pe Transalpina şi, cel puţin vara asta, nu s-au văzut muncitori pe acolo care să ducă proiectul la bun sfârşit. „În prezent, CNAIR are în vedere modernizarea drumului, pentru a permite o perioadă extinsă de circulaţie anuală, sporind astfel siguranţa şi atractivitatea turistică a zonei (amenajare parcări, construcţie zone de tip „viewpoint”). Transfăgărăşanul nu este doar un drum, el este un reper naţional, o realizare tehnică remarcabilă şi nu în ultimul rând, o lecţie de voinţă şi solidaritate”, a transmis compania de drumuri.
