Un proiect derulat de Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj la Bengeşti Ciocadia este afectat de seceta şi temperaturile ridicate din această vară, pentru salvarea lui ieri având loc o amplă campanie de voluntariat. Oamenii au venit cu găleţi şi motopompe încă de la primele ore ale dimineţii pentru a uda puietul plantat din 2022 încoace. Sunt din diverse specii, de la salcie albă la plop negru sau frasin, toate fiind în pericol în această perioadă din cauza vremii extreme. Specialiştii estimează că un sfert din arboretul respectiv a fost deja distrus de secetă, iar dacă acum nu s-ar fi intervenit cu apă în mijlocul verii puteam vorbi de compromiterea gravă a proiectului finanţat cu 1,5 milioane de euro nerambursabili. Voluntarii din Bengeşti-Ciocadia au venit inclusiv cu motopompele personale pentru a trage apă din Gilort şi a uda cât mai mult pomişorii de pe malul râului. Oamenii speră că, în timp, puietul de acum va deveni o adevărată pădure care va consolida malurile râului. Astfel, la ploi mai puternice, malul se erodează şi se mută chiar şi cu zeci de metri, distrugându-le culturile agricole şi, implicit, terenurile personale. „Acum e momentul să ajutăm, altfel cu vremea asta, nu facem nimic. Au fost nişte oameni de bună credinţă când au încercat să mai împădurească o parte din marginea râului, că, de, oamenii noştri au cam uitat de natură, s-au pus pe prăduială, azi, cât sunt eu, nu se mai gândesc la copii să aibă şi ei o pădurice, un zăvoi aci pe marginea râului. Trebuie să ajutăm acum cât e nevoie că atunci când vor veni ploile puternice şi vor rupe malurile s-ar putea să ne plângem că nu am salvat la timp aceşti viitori copaci. E bine şi să fie o pădurice, ceva verde aici pentru copii, e un lucru foarte bun care s-a încercat prin acest proiect”, a spus un localnic. Oamenii s-au întins pe zeci de metri şi şi-au dat găleţile din mână în mână pentru a duce apa din Gilort la fiecare pomişor plantat. „E atât de cald că simţim că murim noi de cald, dar pomişorii ăştia, că dacă nu vine ploaia se usucă de tot. Pe unii nici nu i-am mai găsit pe aici, s-au uscat deja şi e păcat de ei pentru că, în timp, ne puteau fi de mare ajutor. Dacă nu vine ploaie de sus oricum nu ştiu cât vom reuşi să salvăm cu o găleată de apă. E tot mai cald şi aici e şi terenul prost, se scurge apa imediat şi până a doua zi nici nu se mai cunoaşte că am udat”, a spus o voluntară. Ca să prevină uscarea rapidă a solului, specialiştii APM Gorj au lăsat vegetaţia din preajma pomilor netăiată, fiind păstrată astfel o oarecare umiditate în sol, iar evaporarea apei se face mai greu. Cosmin Calma, din partea APM Gorj, a explicat că proiectul în sine de consolidare a malurilor este unul mult mai complex decât poate părea la o simplă privire. „Lucrarea în sine este o lucrare complexă, o lucrare de inginerie. Înainte de a fi plantaţi aceşti arbori, în malul râului au fost înfipţi, să spunem aşa, buşteni de 5-6 metri. Scopul lucrării din albie, cu buşteni, e să stabilizeze malul până vor creşte copacii care au fost plantaţi pe mal. Cei din apă se vor degrada în timp, vor intra în circuitul naturii, e normal, dar în timp ce aceştia dispar cei de pe mal vor creşte, vor forma rădăcine submerse, adică rădăcini care intră în apă şi preiau rolul buştenilor de stabilizare a malurilor”, a explicat reprezentantul APM Gorj. La acţiunea de ieri au fost prezenţi şi angajaţi ai Primăriei Bengeşti Ciocadia care au adus inclusiv un tractor cu remorcă şi vase mari, cu care au cărat apa spre locurile în care nu se putea face astfel udatul. „Nu au mai rămas pe la birou decât vreo 2-3 oameni, strict cei cu care oamenii au treabă în cursul dimineţii. Noi, ceilalţi, am venit aici şi rămânem atâta timp cât va fi nevoie”, a spus unul dintre angajaţii prezenţi la acţiunea de voluntariat. Suprafaţa împădurită pe malul Gilortului este de peste 3 hectare. Acestea sunt împărţite în cinci sectoare, unele fiind mai aproape de malul râului, altele fiind mai îndepărtate. În zonă a fost amenajat şi un traseu tematic, vizitat de elevi în timpul anului şcolar, aceştia fiind învăţaţi când vin aici inclusiv despre nevoie protejării malurilor râului, dar şi a mediului înconjurător.
