Sofisticatele ghişee de la oraş la care contribuabilii îşi pot plăti taxele şi impozitele sunt înlocuite la ţară cu locuri mult mai accesibile oamenilor de rând, cârciumile şi chiar căminele culturale fiind transformate pentru câteva ore în spaţii pentru încasarea dărilor. Aici discuţiile sunt mult mai simple, important fiind ca oamenii să aibă suficienţi bani cu care să îşi achite obligaţiile faţă de stat. La Dăneşti se practică deja de câţiva ani această metodă, oamenii fiind obişnuiţi să se strângă în locaţia aleasă de autorităţi pentru a plăti impozitele. Acum le-a venit rândul celor din Merfuleşti, care, dacă ar fi să meargă la primărie ar avea de parcurs şi 7-8 kilometri, după cum spun oamenii. „Am pareză, sunt bătrână, nu am maşină, cu ce să mă duc eu până la primărie şi pentru ce să fac atâta efort ca să le dau bani. Oricum am rămas numai bătrâni prin sat, aşa că e bine că s-au gândit la treaba asta pentru că venim aici la magazin, mai cumpărăm una alta şi mai şi plătim taxele. Altfel, eu una nu m-aş duce până la primărie numai ca să dau bani la stat”, a spus o bătrână. Un vecin de-al ei este de aceiaşi părere, nici el neavând maşină pentru a se deplasa spre primărie. „Suma pe care am avut-o de achitat e un pic mai mare decât cea de anul trecut, dar nu cu mult, acolo câţiva lei. Am plătit tot ce aveam de plătit pentru că dacă primăria a organizat treaba asta aici e foarte bine. Nu ne mai obosim noi să ne ducem până la primărie pentru că e departe. Păi nu am maşină, să merg 7 kilometri pe jos sau cu bicicleta şi acolo să stau şi la coadă, să le proptesc toţi pereţii, vii seara obosit, rupt de foame, e mult mai complicat. Varianta asta e cea mai bună şi mai bei şi o bere până îţi scrie omul de la primărie hârtiile”, a comentat un localnic. Funcţionarul care a venit pentru a strânge taxele de la localnici e obişnuit cu oamenii, le cam ştie sumele pe care aceştia le au de achitat şi nimeni nu îl grăbeşte să încaseze mai repede, aşa cum s-ar întâmpla dacă ar sta în spatele unui ghişeu. Cosmin Coroboianu spune că vârstnicii de la ţară preferă varianta clasică a plăţii direct cu banii în mână, variantele mai moderne punându-i în dificultate. „Când fac deplasările acestea mai mult persoanele vârstnice vin să plătească. Nu au acces la internet şi chiar dacă ar avea cred că nu s-ar descurca. Sincer, vă spun că e greu momentan şi pentru tineret, nu numai pentru persoanele vârstnice. Am avut probleme că persoane mai tinere au plătit şi au ajuns banii pe la Novaci, unii au plătit pe la Ilfov, după ce au greşit conturile. Ştiţi cum e, o tastatură dacă apeşi greşit s-a dus totul, dar aşa e mai simplu şi persoanele mai vârstnice sunt învăţate tot cu cashul, cu numerar. Aici pot să întrebe dacă e mai mult decât anul trecut, cu cât, de ce sunt sumele astea şi le explicăm totul. Oamenii înţeleg şi fac eforturi să plătească, mai ales că până la sfârşitul lunii au bonificaţia de 10%”, a precizat reprezentantul primăriei din Dăneşti. Un alt coleg de-al său, Laurenţiu Ciobanu, de la Ciuperceni, merge şi el prin sate pentru a strânge taxele, dar la el contribuabilii dispuşi să plătească sunt mult mai puţini. La căminul cultural de la Vârtopu o singură femeie s-a prezentat cu banii, iar cu o săptămână în urmă nu a venit nimeni. În acest timp funcţionarul aşteaptă câteva ore într-o sală neîncălzită, care rămâne rece chiar şi pe temperaturile mai ridicate de acum de afară. „La noi oamenii preferă mai mult la primărie să plătească. E o perioadă în care încasările prin sate nu prea merg, nu vin oamenii. La primărie când vin mai au şi alte probleme de rezolvat şi achită şi taxele. Aici dacă ar fi să vină ar veni doar pentru plata impozitelor, dar nu vin. Am încercat să îi convingem din ianuarie să înceapă să achite chiar şi în tranşe, un fel de rate, astfel încât până la final de martie să aibă totul plătit, cu bonificaţia de 10%, dar nu am avut prea mult succes nici aşa”, a explicat angajatul primăriei din Ciuperceni.
