Prima zi din luna februarie a fost una de sărbătoare pentru localnicii din Ciuperceni. Praznicul de Sfântul Trifon, păstrat în multe sate din Gorj, a fost unul cu totul aparte pentru sătenii din Ciuperceni, aceştia având un obicei aparte. În prima parte a zilei au participat la slujba oficiată de preoţii localităţii, ocazie cu care a fost sfinţită apa pe care oamenii au folosit-o apoi pentru a stropi livezile şi viile din gospodăriile lor. Sfântul Trifon este considerat protectorul recoltelor, iar slujba a fost una specială. Oamenii au declarat că păstrează în considerare această tradiţie, deşi recunosc că rezultatele nu sunt cele scontate atunci când vine vorba de culesul roadelor. „Am venit la slujbă, am aşteptat să fie sfinţită apa de către părinte şi apoi mergem acasă ca să sfinţim viile şi pomii. Stropim cu apă sfinţită pentru a îndepărta dăunătorii, mana, păsările care pot distruge recoltele. Părintele chiar a ţinut slujbă pentru acest lucru”, a spus o localnică. „Dumnezeu ştie dacă vom avea recolte bune sau nu. Noi ne facem datoria. Anul trecut a venit o mană la vie de nu a rămas nimic. Le-am stropit şi atunci, dar acum ce putem face? Respectăm tradiţiile şi ne rugăm să fie bine”, a spus o altă femeie. Până să vadă cum vor sta cu recoltele de peste câteva luni, oamenii s-au bucurat de un început de februarie foarte călduros, neobişnuit pentru o asemenea perioadă a anului. Mulţi, în special cei în vârstă, şi-au adus aminte că în trecut de Sfântul Trifon zăpada era şi de un metru, iar asta era semn de recolte bune pentru că zăpada ţinea umiditatea în sol. „În perioada asta erau ierni în care zăpada ajungea la noi aici şi la un metru. Nu am mai văzut zăpadă aşa mare de nu mai ştiu când. Acum uitaţi ce vreme frumoasă. Atunci lumea se bucura de zăpadă pentru că deşi era greu şi era frig ştiam că în grădină va fi rod bun. Acum parcă e vreme de Paşti, aşa e de cald”, a spus un vârstnic al satului. Până să plece acasă să îşi stropească grădinile, oamenii au petrecut în jurul meselor îmbelşugate. Ei au fost cei care au adus mâncăruri gătite acasă, prăjituri făcute de gospodinele din sat, iar la ceaun au fost pregătite sute de porţii de mămăliguţă cu tocan de oaie sau tocăniţă de porc. În plus, un berbec făcut la proţap, care a fost pus la rumenit la foc mic încă de la ora 5.00 dimineaţa pentru a fi bun de servit în jurul prânzului, după slujba de sfinţire a apei. În paralel, pe o scenă din apropiere au evoluat ansambluri folclorice formate de copii din localitate, dar şi din Dragoteşti şi Mătăsari, primarul Claudiu Dragotă dând asigurări că aceasta este doar prima serbare câmpenească de acest gen pe care o are planificată pentru noul an. „E primul eveniment din acest an, e sărbătoarea Sfântului Trifon, pe care am încercat să o ducem într-o zonă mai amplă, cu o participare mai numeroasă şi, după cum se vede, oamenii au reacţionat foarte bine. Sunt şcolile prezente cu diverse activităţi culturale şi cred că putem vorbi de un succes al acestui eveniment. Ne propunem ca de la an la an să dezvoltăm astfel de manifestări”, a menţionat edilul din Ciuperceni. O petrecere similară a avut loc şi la Plopşoru, unde oamenii au participat la Botezul Viilor îmbrăcaţi în costume populare. Aceştia au profitat de vremea frumoasă şi au întins mesele pline cu bucate alese chiar printre rândurile de vie pe care le-au stropit apoi cu apă sfinţită de preoţi. „Am participat la Botezul Viilor ediţia XI, în comuna Plopsoru, sat Deleni. Tradiţia şi spiritualitatea a fost la ea acasă.
Când ne unim ca într-un puzzle, îl vedem pe Dumnezeu, toate elementele au fost aşezate cu mândrie la locul lor. Steagul tricolor fluturând din vârful dealului şi via frumos aşezată pe rânduri, elementele tradiţionale care au îmbrăcat dealul ( baloti de fan, covoare ţărăneşti, vase de pământ…etc), gazdele noastre îmbrăcate în port popular, mâncarea delicioasă gătită la ceaun, ritmuri lăutăreşti…,şi binecuvântarea părintelui paroh ne-au trimis în timpurile strămoşeşti. Felicitări pentru organizare”, a transmis pe reţelele de socializare unul dintre participanţii de la Plopşoru.
