Vor fi reguli noi care vor trebui respectate pentru cine locuieşte sau vrea să construiască pe Calea Eroilor şi pe zona de protecţie de 100 de metri din preajma străzii care uneşte cele două parcuri în care se află operele lui Constantin Brâncuşi. Noile reglementări se vor regăsi în Planul Urbanistic Zonal de a cărei realizare se ocupă Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice. Acesta a preluat de la autorităţile locale sarcina realizării PUZ-ului şi chiar şi a Planului Urbanistic General, după ce operele brâncuşiene au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Secretarul general adjunct al ministerului, Victor Banţa, a fost prezent ieri la Târgu Jiu cu o delegaţie de specialişti, arhitecţi, profesori universitari, reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, pentru a discuta cu autorităţile locale despre noul PUZ. Mai înainte de întâlnirea de la primărie, delegaţia venită de la Bucureşti a luat la pas străzile oraşului pentru a vedea care este realitatea din teren. Strada Tudor Vladimirescu a fost prima pe care s-a mers, aici fiind discutată problema unor construcţii care sunt considerate ilegale şi ai căror proprietari sunt în litigiu la instanţă cu autoritităţile. Drumul delegaţiei conduse de Victor Banţa a dus inevitabil la Coloana fără Sfârşit, unde arhitecţii au pus în discuţie nivelul clădirilor care se construiesc în zonă. Conform acestora, standardul în materie de înălţime ar trebui să fie înălţimea unui copac. Asta înseamnă o clădire cu parter, eventual, cel mult şi o mansardă sau etaj, depinde de zonă. Clădirile cu două etaje ar urma să fie permise doar la distanţă mai mare de Axa Brâncuşi, distanţă care va fi reglementată prin noul PUZ. Noul Plan Urbanistic Zonal ar trebui să rezolve, măcar pe hârtie, şi vechea problemă a căii ferate care taie Calea Eroilor în două şi îi obligă pe turişti să se expună pericolelor. Traversarea acesteia se face prin nişte plăci de betoane care sunt nesigure, inestetice şi nu au nicio legătură cu conceptul gândit de Brâncuşi pentru Târgu Jiu. Victor Banţa şi specialiştii veniţi de la Bucureşti au traversat prin locul respectiv, secretarul general adjunct al Ministerului Dezvoltării precizând că Ministerul Transporturilor este cel care trebuie să aibă în vedere problema respectivă. Banţa a recunoscut că problema nu se va rezolva însă până când un factor de decizie de la nivel central nu se va implica suficient de mult pentru a mişca lucrurile din loc în direcţia cea bună. O soluţie a venit de la prof.univ.dr Cristina Enache, cea care este şefa de proiect a echipei care lucrează la PUZ-ul de pe Calea Eroilor. Ea a vorbit despre „îngroparea” căii ferate şi amenajarea acesteia în aşa fel încât locul să devină cel pe care şi l-a dorit Brâncuşi, iar turiştii care traversează zona să nu fie expuşi pericolelor. Dar problemele de pe Calea Eroilor sunt multe. „Există terenuri care nu sunt construite şi nu sunt afectate în acest moment de construcţii care să nu respecte volumetria zonei, direcţia de perspectivă şi altele. Măsurile pe care noi le-am propus şi le vom completa în cadrul PUZ urmăresc în primul rând limitarea amprentei construite la sol. Am studiat suprafeţele maxime ale construcţiilor din zonă şi am stabilit o suprafaţă maximă astfel încât să se menţină acest ţesut urban tradiţional, dacă îi pot spune aşa, iar noile inserţii să respecte aceste amprente maxime de la sol. De asemenea, trebuie să respecte înălţimea maximă admisă în zonă, să se menţină acest coridor de vizibilitate al axului, care este cel mai important. Este foarte important ca acest ax să nu fie obturat din punct de vedere al perspectivei, să fie susţinut de o cornişă oarecum constantă, care nu intervine şi nu agresează în niciun fel această perspectivă. Pentru orice inserţie vor fi necesare studii de vizbilitate, de peisaj urban, în acord cu tradiţia zonei şi cu arhitectura valoroasă pentru că putem vedea că e un număr foarte mare de monumente istorice care sunt în această zonă. E o arhitectură care stabileşte amprenta şi identitatea zonei. Ne dorim să facem şi credem că vom şi reuşi va fi iniţierea unei reglementări în trei dimensiuni a zonei, prin inserţia într-un model 3D a oricărui volum propus spre autorizare. Va fi un instrument al Primăriei foarte bun, prin care vor fi controlate aceste direcţii de vizibilitate, aceste axe, modul în care interacţionează cu peisajul urban, cu vegetaţia şi aşa mai departe”, a menţionat şefa echipei de proiect. La rândul său, Victor Banţa a făcut un inventar al problemelor avute în vedere de echipa de specialişti, lista nefiind deloc una scurtă. „Ansamblul este obturat de bariera aceasta (gardul viu), dar şi de alte obstacole. Ar trebui să fie deschiderea gândită de Brâncuşi. În privinţa regimului de înălţime, cred că ar trebui limitat la nivelul unei case cu mansardă măcar de acum încolo. Blocurile care există şi nu mai pot fi demolate ar trebui amenajate, înconjurate de copaci, spaţii verzi cât mai multe, pentru că aşa dau o tentă a atmosferei din anii 30-40, când a fost gândit întreg ansamblul monumental. Mai avem o problemă destul de mare cu privire la nişte construcţii nelegale, care sunt în procese aflate în curs de derulare şi vedem ce va rezulta la final. Dacă mergem la Poarta Sărutului şi la Masa Tăcerii ştim că dacă priveşti prin Poartă nu se vede aşa cum a lăsat Brâncuşi pământ apă şi cer, ci se vede pământ, dig, apă şi o căciulă a unei case de pe strada Jiului. Acest lucru nu poate rămâne pe ansamblul monumental. Ne gândim la nişte soluţii tehnice alături de doamna profesor universitar doctor Cristina Enache şi restul echipei. Un aspect foarte important îl reprezintă faptul că de când acest ansamblu a fost inclus în patrimoniul UNESCO, Ministerul Dezvoltării a preluat iniţiativa coordonării acestui PUZ. Primăria nu mai are autoritatea de a-l realiza. Plecând de la acest PUZ putem mai departe, găsind resursa de finanţare pe care deja o prognozăm pentru anul viitor, să realizăm şi Planul Urbanistic General pentru că ministerul are autoritate de coordonare. Iar de aici încolo putem face şi Planul de Amenajare a Zonei Metropolitane Târgu Jiu şi întreg Planul de Amenajare Teritorială a Judeţului Gorj. Primarul Marcel Romanescu a confirmat şi el că de acum încolo lucrurile se vor schimba pe Calea Eroilor cel puţin în privinţa aspectului exterior al clădirilor. „Culoarea pe Calea Eroilor, ca şi culoarea la nivelul întregului centru al municipiului Târgu Jiu trebuie deja să fie armonizată cu părerea specialiştilor în domeniu. Nu vom mai putea colora fiecare care casă şi bloc aşa cum ne dorim, nici măcar în privinţa gardurilor, lucrurile astea se realizează chiar acum, când se realizează PUZ-ul pe Calea Eroilor”, a menţionat edilul.
