Temperaturile extrem de ridicate din această perioadă şi lipsa precipitaţiilor au făcut ca râul Sohodol să dispară complet pe porţiuni de kilometri. Şi alte râuri din judeţ au debitele foarte mici din cauza secetei, dar turiştii care merg în Cheile Sohodolului nu au cum să nu remarce dispariţia Sohodolului. Şi de aici şi mirarea acestora, mai ales că mulţi dintre ei ştiu râul şi apa acestuia din alte perioade ale anului. „Dacă mi-ar fi spus cineva acum trei ani când am mai fost pe aici că râul acesta dispare într-o zi nu aş fi putut crede. Atunci era toamna, plouase, e drept, dar era apă şi râul era chiar învolburat. Acum când am văzut doar pietrele şi albia goală nu mi-a venit să cred. A mai rămas doar răcoarea, dar şi aici se resimte căldura”, spune unul dintre turiştii veniţi la plimbare prin Cheile Sohodolului. Şi nu e singurul. „Am fost cu ceva vreme în urmă şi ştiu că ieşea apa prin pietrele astea mare, unde acum a rămas un fel de tunel, nici nu ştiu cum să-I zic. Erau peşti, era frumos. Acum e undeva mai încolo o mică băltoacă unde s-au strâns ceva peştişori în ea. Dar în rest nu mai e apă deloc, strop nu găseşti”, afirmă un alt turist. Toată lumea are o întrebare în aceste zile după ce dă o tură prin Chei. „Unde s-a dus apa? Pe mine asta m-ar interesa, pentru că am mers mai sus pe drumul acesta şi am văzut că acolo mai era apă, dar aici a dispărut complet. Noi, ca ţară, suntem foarte bogaţi în aşa ceva, avem o mulţime de râuri, dar să dispară apa aşa de parcă am fi în Sahara nu mi-a venit să cred. Să nu găseşti o picătură mi se pare de necrezut”, spune o turistă. O explicaţie în această chestiune a oferit Sabin Cornoiu, şeful Salvamont România, un bun cunoscător al situaţiei din Cheile Sohodolului. Fenomenul dispariţiei râului are loc în perioadele secetoase şi doar datorită structurii solului. „Pe acel sector râul are o albie subterană săpată în mii de ani de curgere, iar atunci când are debit mare iese şi la suprafaţă. Dovadă stă faptul că “râul secat” apare câţiva kilometri mai jos, cristalin, rece şi la suprafaţă. Acolo calcarul se sfârşeşte şi râul si-a refăcut drumul doar la suprafaţă. Al doilea fuior de apa din Sohodol iese chiar în Runcu şi coboară la vale formând Jaleşul. Fenomenul nu e unic, se întâlneşte des în albiile calcaroase. Vreo 10 km mai sus de Cheile Sohodolului, în Cheile Gropului, pe un segment e apă (Gropul cu apă), apoi, după Toaia dracilor intră tot în stâncă, restul cheilor rămân seci (Gropul sec) iar apare reapare ceva mai jos, ieşind din munte în acele spectaculoase izbucuri. Mai mult de atât, fenomenul se întâmplă în fiecare an, deci nimic spectaculos”, menţionează Sabin Cornoiu.
