Mii de oameni au venit pe parcursul zilei de sâmbătă în satul lui Constantin Brâncuşi, unde, de Sânziene, a fost organizată o nouă ediţie festivalului „RomânIA Autentică”. Asta chiar dacă după-amiază ploaia le-a cam dat de furcă organizatorilor, o organizare mult mai bună anul acesta, întreg spaţiul din poiana unde a avut loc festivalul fiind peste media ediţiilor anterioare. Aproape toţi participanţii au purtat măcar câte o ie, în special doamnele, domnii fiind mai reţinuţi în a se afişa în costume populare. A făcut-o, în schimb, un cetăţean turc, îmbrăcat olteneşte de soţia sa, o româncă ce a ţinut să îl aducă la Hobiţa pentru a simţi româneşte. „Eu sunt cetăţean turc şi am acest costum oltenesc pe mine pentru că aşa m-a îmbrăcat soţia mea. Nu ştiu ce simbolizează, dar mi-a spus că asta mă face să fiu oltean. Măcar o ţâră”, a glumit turcul. El s-a declarat încântat de ceea ce a descoperit aici, la fel ca şi românii care au purtat cu mândrie costumele noastre tradiţionale. „Nu purtăm în fiecare zi, e clar, dar măcar la ocazii din astea ne putem mândri cu ele. Eu l-am împrumutat acum pentru că am vrut să fiu în ton cu tradiţia în comuna lui Brâncuşi”, a spus unul dintre tinerii veniţi la festival. Cei mai în vârstă s-au putut mândri cu costume vechi şi de un secol. „Mama mea îl avea de la bunica ei, iar eu am 70 de ani. Am venit de la Craiova şi m-am stabilit la Brădiceni, aici aproape, şi e aşa de bine. Ia de pe mine are găuri, că e veche, dar o port cu mare drag, ştiind că mama şi bunica au purtat-o înainte. Uitaţi-vă ce material are în ea, nu se mai găseşte azi. Azi iei o haină scumpă din magazin şi peste o lună cauţi alta că aia s-a dus”, a spus o localnică. Festivalul i-a găzduit şi pe foarte mulţi meşteri, atât locali, cât şi din ţară veniţi, bucuroşi să expună obiecte sau haine tradiţionale realizate de ei. Majoritatea sunt în vârstă, iar lucrurile făcute de ei cu migală şi trudă sunt cu atât mai apreciate. „Eu sunt gorjean, sunt din Novaci şi fac lucrări în miniatură după sculpturile lui Brâncuşi. Numai un gorjean cred că putea să facă aşa ceva. Oamenii le cumpără pentru că ori le pun în vitrină ca să le privească ori le fac cadou celor dragi. Dar am şi căsuţe tradiţionale din zona Olteniei, dar şi din alte zone ale ţării. E multă muncă la ele, dar eu, care sunt profesor ca pregătire, le fac cu mult drag, mai ales de când am ieşit la pensie”, a spus Ionel Traian. Costumele populare gorjeneşti şi iile autentice au atras însă toate privirile, primarul Cosmin Pigui menţionând că numărul meşterilor participanţi la festival a fost mult mai mare. Iar felul în care aceştia au fost primiţi şi găzduiţi în corturile oferite de organizatori au făcut ca standurile lor să fie şi mai apreciate de vizitatori. „Învăţăm şi noi de la o ediţie la alta cum să organizăm cât mai bine o astfel de activitate şi cred că progresele se văd. Avem foarte mulţi meşteri populari şi am încercat să le oferim condiţii bune. Ţine vremea cu noi şi asta e important. Am ajuns la a şasea ediţie. RomânIA Autentică a ajuns la a şasea ediţie, fiind gândită împreună cu doamna Cristina Chiriac, iar azi se desfăşoară la Hobiţa, Iaşi şi Galaţi şi îi salut pe toţi colegii de acolo. Celor care le-am stârnit curiozitatea îi aşteptăm şi anul viitor, pe 24 iunie la Hobiţa lui Constantin Brâncuşi”, a declarat edilul din Peştişani. Ediţia din acest an a adus şi ateliere pentru copii, unde părinţii au putut să îi lase fără grijă pe cei mici la ateliere de pictură şi alte activităţi practice, iar ei să poată vizita festivalul fără stres. Iar copii au putut să urmărească pe viu cum câteva gorjence pasionate de arta cusutului manual au creat chiar sub ochii lor cusăturile pe câteva ii tradiţionale.„Eu aici am descoperit pasiunea pentru cusutul manual. Mă interesează şi chiar îmi plac foarte mult costumele populare. Vreau să îmi fac unul pe care să îl cos eu după un model vechi, deşi asta va presupune timp”, a declarat o studentă înscrisă ad-hoc la „cursul” de cusut ii. Iar seara s-a încheiat cu hore şi sârbe gorjeneşti, pe scena festivalului urcând nume arhicunoscute ale muzicii populare româneşti, dar şi tineri, adolescenţi, care bat la porţile afirmării şi care speră că într-o zi vor deveni şi ei cunoscuţi datorită talentului pe care îl au în acest domeniu.
