Seria de cutremure care a început la mijlocul lunii februarie şi a continuat până acum cu mişcări seismice de amploare mai mică a generat pagube uriaşe la nivelul judeţului şi nu numai. Autorităţile de la Târgu Jiu au trimis până acum la Bucureşti trei proiecte de Hotărâri de Guvern prin care au cerut şi au şi primit, în mare parte, ajutoare financiare estimate la 100 de milioane de lei. Suma poate părea mare, dar e vorba despre reabilitarea, consolidarea sau construirea de la zero a unor clădiri publice. În listă se regăsesc unităţi de învăţământ, sedii administrative sau drumuri din localităţile cu infrastructura afectată de cutremure, în special de cel de 5,7 grade din data de 14 februarie. Prefectul Cristina Cilibiu spune că Guvernul a ajutat autorităţile judeţene prompt şi fără piedici, de acum încolo autorităţile locale putând să intre în procedura de cheltuire a banilor pentru a reface clădirile afectate de cutremure. „Vineri am trimis cel de-al treilea proiect de hotărâre de guvern pentru alocare de fonduri din fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului. Un prim proiect de hotărâre l-am trimis în prima săptămână de după cutremurul de 5,7 grade şi au şi fost alocate sumele de bani. Aici e vorba de unităţi şcolare, 16 din 5 localităţi, grav afectate. Un al doilea proiect de hotărâre a fost pentru sediul primăriei municipiului Târgu Jiu. Am avut drumul de acces şi zidul de sprijin de la staţia de tratare a apei, care punea în pericol alimentarea cu apă a întregului municipiu şi alte două unităţi de învăţământ, e vorba de grădiniţa 13 şi Palatul Copiilor. Vineri am trimis al treilea proiect de hotărâre şi sperăm că e şi ultimul, că nu vom mai avea astfel de evenimente, undeva la valoarea de 27 de milioane de lei. Dacă va obţine toate avizele pe procedură de urgenţă miercuri ar urma să intre în şedinţa de Guvern. În total, în bani vechi, vorbim de 1000 de miliarde de lei vechi care au venit într-o lună de zile în judeţul Gorj pentru consolidare, reabilitare sau construirea unor clădiri noi. Vorbim de pagube majore pentru că e vorba de două unităţi de învăţământ care vor fi demolate şi reconstruite de la zero. Este o situaţie urâtâ prin care am trecut, dar sperăm să ne revenim. Am avut sprijinul Guvernului în toată această perioadă. Toate aceste clădiri afectate vor fi reabilitate şi consolidate. Multe dintre aceste clădiri au fost reabilitate de-a lungul anilor, dar nu şi consolidate. E nevoie de o consolidare a clădirilor pentru a fi rezistente”, spune prefectul. Cristina Cilibiu declară că toate instituţiile din Palatul Administrativ vor trebui în perioada următoare să evacueze clădirea pentru că autorităţile încearcă o reabilitare şi consolidare completă a acesteia. Biroul său de prefect este amenajat acum provizoriu într-un spaţiu plin de fisuri în ziduri, iar în Sala Maură pică aproape zilnic bucăţi din tavanul acestei bijuterii realizate cu peste un secol în urmă. „Din păcate suntem obligaşi să ne mutăm pentru că încercăm şi această clădire să fie predată către Compania Naţională de Investiţii pentru a fi reabilitată şi consolidată. Este o clădire monument istoric, Sala Maură trebuie complet refăcută pentru că e păcat să pierdem o asemenea minunăţie. Va fi o perioadă lungă de timp pentru lucrările ce vor fi făcute aici şi va trebui să ne mutăm într-un alt spaţiu. E destul de greu să ne mutăm, dar trebuie să o facem. Clădirea din care plecăm are peste 8000 mp pentru mai multe instituţii publice, şi sunt sute de oameni care lucrează aici. E clar că nu vom găsi o clădire în care să poată fi găzduite toate instituţiile din Palatul Administrativ. Fiecare va trebui să îşi găsească o clădire în care să îşi desfăşoare activitatea proprie”, a mai menţionat Cristina Cilibiu. Şi autorităţile din Aninoasa, judeţul Hunedoara, au finalizat proiectul de hotărâre prin care cer bani pentru reabilitarea blocurilor şubrede din care au evacuat deja o parte din locatarii aflaţi în pericol. Aici autorităţile au nevoie de circa 40 de milioane de lei pentru a consolida construcţiile vechi de peste un secol. În paralel, firmele de asigurări lucrează şi ele la dosarele de daune pe care le-au deschis la cererea clienţilor lor. Este vorba de alte sute de dosare, reprezentantul unei astfel de companii, Eduard Berca, menţionând că solicitări au venit nu doar din Gorj, ci din aproape toate judeţele Olteniei. „La 2 martie aveam deschise 175 de dosare în judeţul Gorj şi 41 în Hunedoara. Mai erau 9 la Vâlcea, alte 20 la Mehedinţi şi încă vreo 19 în Dolj. Deci sunt spre 300 de dosare pentru că între timp au mai venit şi alte solicitări. Valorile sunt fluctuante. În unele dosare sunt sume de 2-3 mii de lei pentru coşuri de fum dărâmate, fisuri superficiale, dar ajungem şi la sute de milioane de lei vechi, ceea ce denotă că a fost afectată structura de rezistenţă a unei clădiri. Situaţii din acestea mai grave avem în special în zona epicentrului, spre Runcu, Leleşti şi Arcani”, a menţionat Eduard Berca.
