Mizerie şi nesimţire în Pădurea Colorată! Maestrul Ţopescu, nevoit să adune gunoaiele!

Autorităţile nu l-au ajutat niciodată în realizarea ”Pădurii Paradisului”, aşa cum este denumirea oficială a „Pădurii Colorate”, iar turiştii ignoră deseori regulile de bun simţ şi îl obligă pe maestrul Mihai Ţopescu să facă singuri printre arborii care au devenit arhicunoscuţi în toată lumea. Politicienii nici măcar în campania electorală nu au fost interesaţi să îl ajute pe artist să dezvolte proiectul care în doar trei ani este unul dintre cele mai vizitate locuri ale Gorjului. Lipsa unei parcări în zonă e principala problemă, dar la fel de stridentă rămâne şi lipsa unor coşuri de gunoi. Oamenii care trec pe aici „uită” în pădure de la pungi de plastic şi „tradiţionalele” PET-uri la diverse alte obiecte care ar trebui să stea la tomberon, nu într-un „tablou viu”, aşa cum numeşte artistul opera pe care a creat-o în pădurea situată la câţiva kilometri de Transalpina. În timpul verii, atunci când numărul turiştilor este foarte ridicat, maestrul recunoaşte că vine chiar şi săptămânal şi se îngrijeşte de curăţenia din pădure. A creat acest loc frumos cu convingerea că oamenii vor respecta ceea ce văd, dar nu a fost să fie aşa. „Ceea ce se întâmplă în pădure, mizeria lăsată de turişti, nu depinde de mine. E trist când găseşti scrumiere golite aici sau PET-uri goale. Ţine de educaţie treaba asta. Am venit aici, inclusiv cu voluntari, să strângem saci de gunoaie, dar menirea artistului este alta. Aici intrarea este gratis şi tot ce e gratis la noi e bun de bătut joc. La fel e şi la Ansamblul Brâncuşi, e o libertate prost înţeleasă. De asta s-a şi pus pază acolo, dar aici nu e nimeni, fiecare face cum consideră”, spune cu mâhnire artistul. Supărarea sa este cu atât mai mare cu cât buturugile cu care a completat vara aceasta peisajul sunt aproape degradate de vizitatori. Ele au fost create în aşa fel încât să transmită mesajul că arborii trăiesc şi după ce nu mai sunt în pădure, după ce omul i-a tăiat, iar pe suprafaţa lor au fost marcate artistic anul plantării, anul defrişării şi o cruce. Pentru protejarea acestor desene artistul a bătut inclusiv cuie, fiind convins că asta îi va împiedica pe vizitatori să se urce cu picioarele pe opere. Cuiele însă au fost îndoite, strâmbate sau chiar smulse, iar înscrisurile de pe buturugi aproape au dispărut. Pădurea atrage anual foarte mulţi vizitatori, inclusiv din străinătate, chiar şi în condiţiile actuale de pandemie, însă singurii care o „supraveghează” sunt vânzătorii ambulanţi din vecinătatea ei. Sunt câţiva localnici care îşi vând aici produsele din gospodărie şi a căror viaţă s-a schimbat în bine de când pădurea atrage mulţi turişti pentru că turiştii le cumpără produsele şi, astfel, starea lor materială e mai bună. „Vin milioane de oameni aş putea spune. Nu are nimeni de unde să ştie câţi vin cu precizie, dar eu vă spun că sunt aici zi de zi şi sunt mii şi mii de oameni care opresc. Nu există o parcare, dar asta nu avea cum să o facă domnul care a colorat copacii. Poate că dacă ar fi parcare ar fi şi mai multe maşini oprite aici. Pentru noi, în schimb, e foarte bine că avem pădurea aici pentru că turiştii văd copacii coloraţi, dar trec şi pe la noi şi cumpără din produsele noastre. Ar trebui mai multă grijă pentru ceea ce avem aici. Oamenii ne spun că nu le vine să creadă că există un astfel de loc frumos la noi în ţară. Eu vă spun că multe judeţe ar vrea să aibă aşa ceva, iar noi avem acest loc şi nu ştim să îl îngrijim, aşa cum facem şi cu altele, că doar nu se întâmplă asta doar aici”, spune unul dintre vânzătorii din apropierea pădurii. În vara lui 2017 a fost inaugurată Pădurea Colorată, maestrul Mihai Ţopescu gândind-o ca un protest împotriva defrişărilor care au loc în România.