Un ajutor de 10.000 de euro oferit de fundaţia prinţului Charles al Marii Britanii va salva de la distrugere una dintre puţinele cule care mai există pe raza judeţului Gorj şi, implicit, în Oltenia. Cula Cioabă-Chintescu are două secole de existenţă, dar în ultimii zeci de ani a fost abandonată de toată lumea, într-o perioadă regimul comunist amenajând aici o magazie de cartofi. În prezent starea ei este deplorabilă, donaţia prinţului Charles către „Ambulanţa pentru Monumente” făcând posibilă intervenţia fără de care, în 2-3 ani, cula ar fi dispărut complet din peisaj. Nici cu aceşti bani nu se rezolvă toată problema legată de restaurarea construcţiei, dar cel puţin clădirea va avea un acoperiş nou şi găurile din ziduri vor dispărea până când va avea loc o consolidare a zidăriei. La baza fundaţiei au fost săpate gropi care au fost umplute apoi cu cărămidă veche, provenită de la oamenii din sat, apa fiind astfel drenată de lângă ziduri până când va avea loc consolidarea clădirii. Voluntarii de la „Ambulanţă” sunt prezenţi la Slivileşti, în satul Şiacu, de câteva săptămâni şi vor mai rămâne aici până spre sfârşitul lunii. Vremea bună le-a permis să lucreze cu spor în special la acoperişul cel nou, care miercuri ar urma să fie ridicat de la sol cu ajutorul unei macarale. Acesta va fi pus în vârful construcţiei şi, astfel, în viitorul sezon rece, cula va avea o „căciulă”nouă, care să o facă mai rezistentă la intemperiile vremii. „Noi facem treaba unei Ambulanţe. Aducem pacientul până la uşa spitalului, iar operaţia în sine o reprezintă restaurarea. Avem de salvare pentru 600 de monumente. Cula e importantă pentru că e unică în Oltenia, dar are probleme structurale. Am găsit soluţii minim invazive pentru consolidarea zidurilor, care se află într-o zonă seismică. Are şi un acoperiş nou, conform cu cel tradiţional, pe care l-am documentat în baza documentelor şi fotografiilor vremii. Suntem aici cu specialişti de la Muzeul Gorjului, dar şi cu meşteri din Alba, care ne învaţă meserie. Sunt şi studenţi voluntari, care fac practică aici, se formează profesional. Lucrările sunt complicate pentru că există fracturi de 5 cm în zidărie. Ar trebui injectat un mortar special cu seringi după scoaterea cărămizilor crăpate şi fisurate. Am pus nişte tije elicoidale care să coase într-un fel aceste fracturi. Voluntarii reuşesc însă să facă ceea ce nu îşi imagina nimeni cu puţin timp în urmă”, spune Eugen Vaida, coordonatorul „Ambulanţei pentru Monumente”. La lucrări pe şantier, ca voluntar, este prezent inclusiv directorul Muzeului Judeţean, Dumitru Hortopan, dar şi un meşter din Alba. Nicolae Toader ciopleşte lemnul în stil tradiţional, iar la cei 70 de ani este un bun dascăl pentru studenţii voluntari care vor să fure meserie de la el. „Când am venit am găsit-o paradită rău de tot, stătea să pice. Dacă nu a restaurat-o nimeni normal că s-a ajuns aici. Acum, după cum se vede, începe să prindă contur încet-încet. Vrem să facem ceva straşnic aici, după metode tradiţionale şi eu am convingerea că vom reuşi să o salvăm de la distrugere”, spune bătrânul meşter. Unul dintre studenţii voluntari prezenţi pe şantier este Alex Curici, din Negomir. El învaţă la Cluj şi şi-a ales cula pentru teza sa de licenţă. „Am mai dat cu barda în lemn pentru că sunt de aici din zonă şi ştiu cum să o mânuiesc, dar acum sunt aici pentru că mă interesează foarte mult această culă. Vreau să înţeleg cum este construită, vreau să îmbin istoria cu arhitectura şi cu arta care se regăseşte în ceastă construcţie. Mi-am ales-o pentru teza mea de licenţă şi de aceea sunt aici”, a spus tânărul student. Localnicii din sat le sunt şi ei alături voluntarilor, oferindu-le masă şi casă gratuit doar pentru a le aprecia eforturile pe care le fac în salvarea acestei cule. Primarul Sorin Bucurescu este zilnic alături de voluntari şi se interesează cu ce îi poate ajuta, mai ales că de ani de zile a tot cerut sprijin autorităţilor judeţene pentru salvarea bătrânei cule. „Personal le mulţumesc voluntarilor de la Ambulanţă pentru că în al 12-lea ceas am reuşit să salvez acest monument extrem de important pentru localitatea noastră. E un monument istoric de categoria A care sper să fie reabilitat în totalitate. Acum se reface acoperişul şi acest lucru e extrem de important pentru că se opreşte degradarea clădirii în timpul sezonului rece. Se lucrează doar cu scule autentice, fără scule profesionale, fără drujbe, aşa cum se lucrează azi la casele noastre. Vor fi reabilitaţi şi pereţii şi sperăm ca în final lucrurile să meargă în direcţia bună şi să salvăm această clădire extrem de importantă”, spune edilul. Lucrările efective se vor încheia însă doar dacă Muzeul Judeţean va reuşi să acceseze fonduri pentru consolidarea şi reabilitarea construcţiei, de abia după aceea putându-se vorbi de o introducere a culei în circuitele turistice.
