Asociaţia Bankwatch România a oferit ieri primele explicaţii după ce Curtea de Apel Bucureşti a anulat săptămâna trecută Acordul de Mediu nr. 2/2016 care permitea extinderea carierei de cărbune Roşia, cea mai mare din România. Activiştii de mediu ştiu că în cadrul carierei Roşia au fost deja exploatate 1457 de hectare până în 2016, când Complexul Energetic Oltenia a solicitat o extindere de 280 ha, din care 235 ha sunt păduri ce ar fi trebuit defrişate. Cariera poate continua funcţionarea în perimetrul existent, însă extinderea şi defrişarea devin ilegale în lipsa acordului de mediu. „Asociaţia Bankwatch a semnalat în instanţă o serie de probleme legate de emiterea acordului de mediu. În primul rând, nu a avut loc o consultarea reală a populaţiei afectate, aşa cum prevede legea, dezbaterea fiind anunţată şi organizată la Primăria Fărcăşeşti, aflată la 15 kilometri de cele mai afectate locuinţe. Mai mult, cariera Roşia se află la 10 km de situl Natura 2000 Coridorul Jiului, şi o serie de specii protejate urmau să fie afectate de această extindere, întrucât lucrările de extracţie a cărbunelui afectează pânza freatică pe o distanţă de 30 km. Nici impactul cumulat al celor 8 cariere care se extind în zonă nu este evaluat. Curtea de Apel nu a comunicat încă motivarea deciziei”, precizează organizaţia de mediu. Efectele negative ale mineritului asupra vieţii comunităţilor învecinate cu carierele au fost semnalate de-a lungul timpului de localnici inclusiv activiştilor de mediu. Sănătatea localnicilor este afectată de praful de cărbune omniprezent şi de zgomotul excesiv creat de funcţionarea benzilor care transportă cărbunele spre termocentrala Rovinari, amplasate la câteva zeci de metri de locuinţe. În Roşia de Jiu, una dintre cele mai afectate localităţi de extinderea carierei Roşia, pânza freatică a fost contaminată ca urmare a excavării la zeci de metri adâncime şi oamenii a rămas fără apă potabilă, aşa cum se poate vedea într-un clip produs de Asociaţia Bankwatch. “După ce Grecia şi Ungaria au anunţat că vor închide industria cărbunelui până în 2028, respectiv 2030, au mai rămas doar 7 state membre UE care nu au stabilit o dată pentru a renunţa la cea mai poluantă sursă de producere a energiei. România trebuie să aibă o strategie realistă care să asigure atât înlocuirea unităţilor învechite şi costisitoare, cât şi crearea de locuri de muncă în regiunile miniere”, a declarat Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii Asociaţia Bankwatch.
