La aproape şase ani de la începerea anchetei ce viza dispariţia a sute de tone de muniţie din rezerva de mobilizare a Uzinei Mecanice Sadu, instanţele de judecată sunt aproape de a pronunţa o sentinţă definitivă. Curtea de Apel Craiova a stabilit pentru sfârşitul acestei luni pronunţarea verdictului în care trei directori care au condus în trecut UM Sadu vor afla dacă sunt sau nu vinovaţi de acuzaţiile pentru care au şi fost reţinuţi 24 de ore cu ani în urmă. Ancheta la vremea respectivă a fost instrumentată de fostul şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, promovat ulterior la Curtea de Apel Craiova şi, recent, în structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procesul s-a judecat şi rejudecat la Târgu Jiu şi Craiova şi, deocamdată, directorii care au spus permanent că sunt nevinovaţi până acum aşa au şi fost declaraţi de către instanţa de judecată. Lori Gheorghe Boian, Lucian Gabriel Bogdan şi Nicolae Dijmărescu au sperat tot timpul că îşi vor dovedi nevinovăţia, chiar dacă asta a presupus un proces de ani de zile. În septembrie 2017 magistraţii de la Judecătoria Târgu Jiu i-au achitat pe cei trei pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. Încă din momentul începerii cercetărilor, cei în cauză au precizat că de ani de zile UM Sadu nu mai constituia rezervă de mobilizare şi, ca urmare, nu ar fi avut ce să delapideze, aşa cum susţineau anchetatorii. „Prin Ord. 185/2001 s-au aprobat măsuri de reorganizare a rezervei de mobilizare. La UM Sadu nu s-a mai făcut această rezervă. Există această OUG, care spune lucrul ăsta. În aprilie 2002 au apărut norme metodologice care sunt aprobate şi ele de Guvern. La UM Sadu nu se mai constituie această rezervă, potrivit acestor acte normative. Materialele urmează să fie valorificate potrivit acestor norme metodologice. Procurorii pot spune ce vor, materialele există, doar că nu mai există noţiunea de rezervă de mobilizare. Pentru cantitatea care s-a folosit există documente. Cei chemaţi la audieri nu au nicio vină. Nu s-au furat materiale, nu s-au vândut, ele s-au băgat în fabricaţie, sunt acte care să ateste aceste lucruri. Trebuie să fi nebun ca să crezi că s-au folosit aceste materiale altfel decât legal! Şi acum mai sunt materiale din aceea rezervă, o parte din ele s-au folosit în procesul de fabricaţie. Aceste materiale sunt proprietatea Ministerului Economiei. Aceste materiale urmează a fi valorificate, aşa zice legea”, declara la vremea respectivă un fost şef al uzinei, care nu a fost vizat însă de ancheta procurorului Emil Moţa.
