În ciuda hotărârii de neclintit a acţionarilor de a nu mai ajuta în nici un fel clubul Pandurii, fostul preşedinte Marin Condescu a reuşit să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei financiare a echipei, scăpând-o de datorii de 1,8 milioane de lei. Devenit principalul creditor al clubului, acesta a dovedit cu documente că Fiscul a împovărat bugetul Pandurilor cu datorii inexistente. În 2013, când Pandurii evolua în Europa League clubul avea obligaţia să aibă datoriile pe zero către bugetul de stat, iar la vremea aceea Condescu repeta mereu că echipa nu datorează bani la ANAF. În vara lui 2013 două inspectoare au efectuat un control în urma căruia au „descoperit” datorii de 1.780.688 lei care reprezentau impozit pe profit, majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere, TVA neplătit, majorări şi penalităţi de întârziere la plata TVA. Cele două inspectoare, Elena Nistor şi Adina Nicoleta Vijulan, au consemnat în procesul verbal că „vinovat de producerea prejudiciului făcându-se d-nul Condescu Marin, preşedinte al CS Pandurii”.
„Verdictul” pus de cele două inspectoare ale Fiscului a stat apoi la baza dosarelor penale cu care Condescu a fost târât prin diversele procese de care a avut parte. Nicio instanţă de judecată nu a stabilit însă vreun prejudiciu în sarcina fostului preşedinte de-a lungul ultimilor ani, iar acum, după ce sentinţele au rămas definitive, Condescu s-a adresat ANAF pentru a reface inspecţia fiscală prin care clubului i se imputa suma de 1,8 milioane lei. Cu o jumătate de gură, Direcţia Finanţelor Publice Gorj a recunoscut luna trecută că Marin Condescu are dreptate, mai ales că acesta a transmis în scris că, în caz contrar, „dacă Direcţia Generală şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj în urma hotărârilor date de instanţele judiciare din România nu va reface controlul care a avut o direcţie vădit subiectivă, organul de control fiscal substituindu-se instanţelor de judecată şi antepronunţându-se fără drept asupra vinovatului şi aducând prejudicii majore clubului CS Pandurii Lignitul Tg-Jiu (suma de 2.543.868,00 lei) şi personale subsemnatului în sumă de 1.000.000 de lei, mă voi adresa instituţiilor competente din justiţie împotriva Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a persoanelor care au realizat controlul”.
Între Condescu şi Finanţe a urmat un schimb de adrese care au culminat luna aceasta cu publicarea în Buletinul Practicienilor în Insolvenţă a Tabelului definitiv al creanţelor modificat, tabel în care sunt înscrise toate persoanele juridice şi fizice care au de luat bani de la Pandurii. Pentru prima dată de la începerea procesului în care acţionarii au cerut falimentul clubului şi care este pe rolul Tribunalului Gorj, se menţionează la sumele revendicate de ANAF la masa credală că suma pusă în discuţie acum de Condescu este „sub condiţie”, cel mai curând ea urmând să nu se mai regăsească în dreptul Fiscului. Din 4,3 milioane de lei revendicate de ANAF cam jumătate din datorie va dispărea pentru că cele 1,8 milioane de lei sunt şi ele purtătoare de penalităţi şi majorări, la fel cum Fiscul pretinde de la orice datornic. „Obligaţii datorate bugetului general consolidat. Din creanţa acceptată se înscrie sub condiţie suma de 1.783.688 lei până la soluţionarea definitivă a contestaţiei nr. 2159/18.08.2014 formulată de debitor la decizia de impunere nr F-GJ 367/25.07.2014, având în vedere decizia nr 805/28.11.2014 a ANAF – DGRFP Craiova”, se menţionează în dreptul sumei revendicate de Fisc. Finanţelor mai revendică datorii de circa 5,5 milioane lei la Pandurii, dar şi acestea sunt „sub condiţie”, fiind contestate. La cum descoperă acum Marin Condescu documente prin arhiva clubului nu ar fi de mirare ca şi acestea să nu fie unele reale.
Situaţia ar fi putut fi evitată dacă în 2014 fostul preşedinte nu era îndepărtat din fruntea clubului, pentru o perioadă lungă de timp fiindu-i interzis de instanţele de judecată să se apropie de activitatea de la Pandurii. A fost exact perioada în care clubul a intrat pe panta declinului, în care s-au cheltuit milioanele de euro acumulate în visteria echipei în perioada în care Pandurii evolua în Europa League şi în care acţionarii decideau să nu mai finanţeze activitatea. Greu de explicat încă de ce acţionarii au vrut să îngroape o echipă care era vicecampioană a României la acel moment, dar, aşa cum la iveală a ieşit adevărul în privinţa „prejudiciului” de 1,8 milioane lei, la fel, într-o zi, se va afla şi adevărul despre cine şi de ce doreşte în ultimii ani ca Pandurii să dispară pur şi simplu de pe harta fotbalistică a ţării.
