Şedinţă cu scântei joi seara la Tismana, unde peste 100 de localnici au venit peste consilierii locali ca să îi oblige să voteze în privinţa organizării unui referendum în vederea schimbării statutului oraşului în cel de comună. Punctul respectiv a figurat pe ordinea de zi la ”diverse” şi a venit după ce primarul Marian Slivilescu şi-a prezentat raportul de activitate pe anul trecut. Un raport plin cu realizări care nu au fost însă pe placul contestatarilor săi. Şi la alegerile din 2012, dar şi la cele din 2016, actualul edil a avut ca prim punct pe lista promisiunilor electorale revenirea la statutul de comună. Nu s-a întâmplat nimic din asta, iar la şedinţa de joi seara primarul le-a spus clar oamenilor că localitatea are în derulare trei proiecte cu finanţare europeană, iar dacă renunţă la statul de oraş trebuie să dea înapoi banii respectivi. E vorba de câteva milioane de euro, lucru care pe oameni îi interesează mai puţin pentru că ei vor să vadă Tismana revenită la statutul de comună.
„Impozitele fac diferenţa aici. Sunt stabilite conform legislaţiei în vigoare, e adevărat, dar dacă s-ar reveni la statutul de comună ar fi la jumătate faţă de cât sunt acum”, a spus un localnic, în timp ce altcineva a constatat cu amărăciune că de când a devenit oraş localitatea s-a remarcat doar prin nivelul ridicat al impozitelor. „Avem aceleaşi condiţii de pe vremea lui Ceauşescu. Canalizare de pe vremea lui, apă de pe vremea lui, drumuri, totul e ca pe vremea lui Ceauşescu. Şi eram comună atunci. Acum, de când suntem oraş avem doar impozite mari şi foarte mari. Nu se mai poate aşa şi sper să înţeleagă şi cei care ne conduc”, a spus o femei. La şedinţa de Consiliu Local inclusiv primarul Slivilescu le-a spus oamenilor că revenirea la statutul de comună ar presupune înjumătăţirea impozitelor şi taxelor pentru câteva sate componente, nu pentru toate pentru că unele deja intră în categoria celor cu taxe mai mici. Primarul afirmă că inclusiv zona în care locuieşte el ar beneficia de reducerea impozitelor, dar asta nu îl poate face să devină imediat adeptul ideii de renunţare peste noapte a statutului de oraş.
„O asemenea decizie, pe care consilierii locali o vor lua în cele din urmă, are consecinţe inclusiv materiale asupra celor care au semnat pe fonduri europene. Avem în derulare un proiect de 1,8 milioane euro pentru mediul mic urban. Cu siguranţă acolo, ca şi în alte cazuri banii ar trebui returnaţi pentru că ni s-a spus clar, orice modificare a condiţiilor de eligibilitate semnate în momentul acordării finanţării şi pe o perioadă de 5 ani după presupune returnarea banilor. Au fost alte oraşe de mărimea noastră care nu au primit finanţarea pentru că am luat-o noi, iar pe considerentul acesta, dacă redevenim comună, acele sume trebuie returnate. Trebuie chibzuite lucrurile foarte bine”, a explicat primarul. Unul dintre criticii săi, consilierul independent Ion Popescu, a câştigat teren în rândul susţinerii de care beneficiază din partea localnicilor în această dispută pentru că, pe lege, conform celor declarate de acesta, localitatea nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi oraş. Nu are nici măcar un spital sau o ambulanţă, o localnică declarând la şedinţa de joi seara, că într-una din zilele anterioare a aşteptat mai multe ore la centrul de permanenţă pentru ca să vină o salvare de la Târgu Jiu şi să o transporte cu copilul bolnav la spitalul din municipiu.
