Chiar dacă se află în proprietate privată, cu proprietari neintersaţi de soarta ei, cula de la Groşerea, una dintre cele mai faimoase din Gorj, beneficiază în aceste zile de un ajutor enorm primit din partea voluntarilor care au venit aici să o salveze de la dispariţie. Construcţia, veche de două secole şi jumătate, a devenit o ruină în ultimii ani, iar în iarnă cei implicaţi în proiectul „Ambulanţa Monumentelor” au demarat o campanie de strângere de fonduri. Nu s-au strâns toţi cei 42.000 de euro necesari refacerii acoperişului, dar o mare parte din sumă a fost donată tot voluntar de diverşi oameni din ţară. Aşa că acum la Aninoasa, în satul Groşerea, voluntarii lucrează de zor, chiar dacă temperaturile din miezul zilei sunt greu de suportat. „E cald, e caniculă, dar nu avem ce să facem. Ne dăm cu crème de soare, ne mai punem ceva pe cap, dar umbră nu avem că lucrăm chiar la acoperiş şi nu avem unde să ne ascundem de soare. Dar facem totul cu pasiune pentru că de asta am venit aici şi suportăm canicula doar ca să terminăm la timp refacerea acoperişului, a spus unul dintre voluntari. Mulţi dintre cei prezenţi pe şantierul de la Groşerea sunt, de fapt, fete, lucru mai puţin obişnuit pentru astfel de munci. Studente sau chiar absolvente de facultate, acestea fac munci pe care , de regulă, bărbaţii şi le asumă. De la zidit cărămizi, cărat mortar, cioplit sau tăiat lemne, voluntarele demonstrează că pot face munci grele mai ales la temperaturile din aceste zile. „Eu azi am ajuns pe şantier, de abia am apucat să urc pe acoperiş acum de dimineaţă şi aştept cu interes să văd cu ce pot să ajut. Deocamdată ud cărămizile, le dau la mână celui care le zideşte, aduc găleata cu mortar, curăţ uneltele. Sunt lucruri pe care nu le-am mai făcut până acum, dar mi se par extrem de interesante, mai ales pentru o astfel de cauză”, a spus Ana Budurea, una din voluntare. „Băieţii stau acasă, nu prea sunt pe aici pe şantier. Eu am mai făcut în trecut zidărie de piatră, dar acum e prima dată când lucrez cu cărămidă. Refac practic partea aceasta de la intrarea în culă. Nu pot spune că e o muncă uşoară, dar când vezi rezultatele merită orice effort”, a menţionat o altă voluntară prezentă pe şantier. Până şi asociaţia „Inima Olteniei”, care a dus proiectul „Ambulanţa Monumentelor” la Groşerea, are în fruntea sa o doamnă. Liana Carina Tătăranu este o craioveancă dedicată proiectelor de acest gen, iar acum se bucură că poate ajuta la salvarea uneia dintre cele mai reprezentative clădiri pentru istoria Olteniei. „Noi cercetăm monumentele din Oltenia de foarte mulţi ani şi evident că era în atenţia noastră şi aceasta pentru că este una dintre cele mai importante clădiri, după cum ştiţi este şi pe lista indicativă UNESCO şi evident că trebuia. Noi ne doream să o restaurăm de mai mult timp, dar fiind privată a durat puţin mai mult cu procedurile, acordurile proprietarilor şi până la urmă am reuşit anul acesta. Este una din puţinele cule care este şi datată, s-au luat probe de lemn, e singura care avea şarpantă originală, e cu atât mai valoroasă cu cât se păstrează tot ce este original. Este foarte greu, este şi o intervenţie foarte provocatoare pentru că are multe operaţiuni. Este mult mai cumplexă faţă de cea de la Şiacu. Sunt multe elemene lipsă din zidărie pentru a susţine şarpanta şi a trebuit să se refacă o coloană complet, arcele trilobate de la foişor pentru că lipseau, lipsea coronamentul. Acum suntem pe linie dreaptă. S-au montat grinzile de la plafon, sunt unele noi, altele chertate. Sperăm ca în maxim zece zile să putem ridica acoperişul şi să se treacă la ultima etapă, aceea de batere a şindrilei”, a explicat preşedinta de la „Inima Olteniei”.
