Ministerul Mediului şi Pãdurilor a lansat Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în bazinul hidrografic Jiu, din care fac parte judeţele Dolj, Gorj şi Mehedinţi. Este cel de-al şaptelea workshop organizat în cele 11 bazine hidrografice. Proiectul este derulat de Ministerul Mediului şi Pãdurilor împreunã cu Banca Mondialã şi Guvernul României.
Workshop-ul se adreseazã reprezentanţilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinarã, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agriculturã, Companii de apã şi autoritãţi locale din judeţele Dolj, Gorj şi Mehedinţi.
Pe durata a douã zile, consultanţii UMP din cadrul Ministerului Mediului şi Pãdurilor Naiana MILEA, Manuela UDROIU şi Sorin RÃDULESCU împreunã cu experţii de mediu Conf. dr. Mihaela VASILESCU şi Conf. Dr. Horia-Victor HALMAJAN au informat şi au identificat soluţii viabile pentru reducerea în viitor a poluãrii apelor cu nitraţi şi nitriţi.
Printre prezentãrile specialiştilor au fost: “Planul de Siguranţã al Apei”, „Apa şi Sãnãtatea în zonele rurale din România”- (Conf. dr. Mihaela VASILESCU), “Planul de management al nutrienţilor la nivel de fermã”- (Sorin RÃDULESCU) sau “Ghidul bunelor practici în agriculturã”-(Conf. Dr. Horia – Victor HALMAJAN).
Preocuparea pentru pãstrarea surselor de apã este o prioritate în contextul în care peste 1900 de localitãţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Câteva zeci dintre acestea sunt în Bazinul Hidrografic JIU, unde existã zone sensibile la nitraţi pe tot spaţiul hidrografic.
Prezenţa nitraţilor în concentraţii peste limita admisã în zeci de fântâni şi izvoare este confirmatã de probele recoltate de personalul de la Autoritatea de Sãnãtate Publicã. Sunt fântânile din interiorul localitãţilor, amplasate în apropierea surselor de poluare: latrinele, grajdurile şi depozitele de gunoi.
Cantitãţile peste limitele admise, a nitraţilor în apa de bãut, conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afecteazã capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastrã” şi este deosebit de periculoasã pentru sugari, putând provoca moartea.
Specialiştii atrag atenţia cã odatã ingerati, nitraţii se transformã în nitriţi – substanţe extrem de toxice pentru organismul uman. Limita admisa pentru nitraţi în apã este de 50 mg/litru. Cei mai expuşi îmbolnãvirilor cu nitraţi sunt bebeluşii.
Conf. Univ. Dr. MIHAELA VASILESCU: “Daca ar fi sã ne referim la accesul la apa potabilã în mediul rural la sisteme publice de apã, ceea ce înseamnã uzine de tratare, reţea de distribuţie, finalmete apa la robinetul cosumatorului, sunt conectaţi 33% din numãrul populaţiei şi 17% din localitãţi. Asta înseamnã cã dacã ne referim la oameni, 67% dintre ei utilizeazã surse individuale de apã potabilã, fântâni particulare sau fântâni publice. De aici şi ideea acestei campanii pentru cã fântânile din mediul rural de micã adâncime sunt vulnerabile la poluare şi din pãcate ele conduc la apariţia unor cazuri de îmbolnãvire. În cazul prezenţei nitraţilor în apa de bãut nimeni nu o sã-şi dea seama cã va consuma apa cu nitrat pentru cã nitratul nu are gust, miros sau culoare”.
Investiţiile sunt absolut necesare pentru a reduce poluarea apelor şi a solului. Este nevoie însã şi de mãsuri de reducere a poluãrii. Extrem de important este ca oamenii sã conştientizeze riscurile acestui tip de poluare şi sã afle cã aceasta poate fi redusã printr-o depozitare corespunzãtoare a deşeurilor. Este deosebit de importantã informarea populaţiei care foloseşte ca sursã apa din fântâni cu privire la amplasamentul, construcţia fântânii şi asigurarea protecţiei sanitare a acesteia.
Proiectul Controlul Integrat al Poluãrii cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluãrii apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru pãstrarea surselor de apã curate. Investiţiile se deruleazã în 69 de localitãţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmãreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluãrii cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.
Informaţii suplimentare despre proiect
Proiectul este finanţat de Banca Internaţionalã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Facilitatea Globalã de Mediu (GEF).
În ce consta proiectul
Se realizeazã activitãţi de colectare, depozitare şi gestionare a gunoiului de grajd prin:
- construcţia unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd;
- dotarea gospodãriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd;
- dotarea comunitãţilor locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea şi împrãştierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd.
Campania de informare a Proiectului “Controlul Poluãrii cu Nutrienţi” transmite obiectivele acestui proiect şi intenţioneazã sã coopteze autoritãţi locale şi lideri de grup pentru atingerea acestor obiective. Astfel, în cadrul campaniei sunt organizate 11 workshopuri în cele 11 Administraţii Regionale Bazinale din România.
Pânã acum au fost organizate workshop-uri la Covasna (26, 27 aprilie), Bucureşti (16-17 mai), Buzãu (7-8 iunie), Bacãu (14-15 iunie), Iaşi (19-20 iunie) şi Constanţa (10 – 11 iulie).
La aceste ateliere de lucru experţii de mediu discutã cu reprezentanţii autoritãţilor locale pentru identificarea metodelor de reducere a poluãrii. Totodatã, se desfãşoarã şi seminarii locale în 86 de comune din România, al cãror scop este acelaşi ca şi al workshop-urilor, însã mult mai punctual şi aplicat de aceastã datã, la nivel de gospodãrie sau fermã. Campania de informare cuprinde şi traininguri pentru profesori, medici şi medici veterinari dar şi copii, în care aceştia sunt familiarizaţi cu scopurile proiectului nostru.
În cadrul Proiectului “Controlul Integrat al Poluãrii cu Nutrienţi sunt prevãzute plantãri de perdele forestiere de protecţie. Pânã acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.
Aceste mãsuri eliminã riscul îmbolnãvirii cauzate de consumul de apã contaminatã şi promoveazã utilizarea eficientã a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.
Pentru mai multe informatii despre proiect, vã rugãm sã accesaţi:
www.inpcp.ro,
www.inpcp-campanie.ro,
www.blog.inpcp-campanie.ro
www.facebook.com/CampaniaImpotrivaPoluariiCuNutrienti
