Trecutul îl bântuie pe Victor Ponta, la fel cum îl bântuie pe Adrian Nãstase, pãstrând proporţiile. Fiind cu sânge proaspãt în vine şi abia ajuns în fruntea bucatelor sau la colţul ciolanului şi la gura sacului sau posibil la fundul sacului, lui Victor Ponta îi e din ce în ce mai greu sã renunţe la funcţie. Lupta este mai mult decât de uzurã, când vine vorba de postul de premier la care a râvnit în ultimii ani, mai ales de când a preluat şefia PSD de la înaintaşii sãi.
Guvernarea condusã de Victor Ponta nu aduce nimic nou pe scena politicã, în ciuda celor care sperau la altceva, în ceea ce priveşte starea de bine a românilor. Unii sperau la lucruri extrem de concrete: cum ar fi restituri de bani, creşteri de salarii, scãderi de TVA , pâine mai ieftinã, carburant mai ieftin, luminã mai ieftinã, un trai mai ieftin, însã va fi poate posibil câte un pic din toate acestea dacã FMI îşi va pune ştampila. Poate din 2013, deci dupã alegerile parlamentare din toamnã. Ce o sã facã Victor Ponta pânã atunci, cã pe greaua moştenire nu poate sã dea vina, din moment ce şi-a asumat in integrum protocolul cu FMI?! Ba mai mult decât atât, continuã proiectele fostei guvernãri portocalii sau are planuri şi mai mari, având în vedere intenţiile legate de soarta Hidroelectrica sau a Complexului Energetic Oltenia. România sau ce a mai rãmas din economia ei continuã sã fie vândutã “la bucatã”, deşi fosta Opoziţie se lãuda cã ce a rãmas neprivatizat va rãmâne la stat, în special sectorul energetic.
Poate cã alţii au sperat cã Guvernarea Ponta va aduce ceva nou: un suflu de profesionalizare a funcţiei publice, de independenţã a Justiţiei, de funcţionare neutrã a organismelor statului şi a instituţiilor: vezi cazul Consiliului de Eticã, instituţie care a fost desfiinţatã la puţin timp dupã ce a stabilit cã premierul a plagiat din plin în lucrarea de doctorat. Nu este cazul sã îşi facã iluzii cineva cã actuala guvernare va aduce altceva decât înlocuiri în forţã pe la deconcentrate, precipitãri pe la ministere, rulãri de cadre, blaturi cu noii fideli de la PDL, rotiri de prefecţi care au schimbat barca şi de funcţionari, şi de politicieni – un balet roşu care ar trebui sã fie extrem de graţios pânã la alegerile din toamnã, sã nu bage de seamã populaţia setea de ciolan a celor care au petrecut ceva vreme pe la uşa Puterii.
Setea de putere şi de rãzbunare vor trebui sã fie ţinute în frâu de cãtre Victor Ponta, oricât de multã dorinţã de rãzbunare împotriva lui Traian Bãsescu l-ar anima. Rãzboiul cu animalul politic versat Traian Bãsescu este de gherilã şi inamicul nu trebuie lãsat sã se relaxeze nicio clipã, indiferent din ce parte priveşti lucrurile. Inamici sunt probabil ambii politicieni care pun mai presus de interesele ţãrii, interesele personale şi mai ales orgoliile personale. Pentru Ponta nu conteazã faptul cã a încãlcat legea şi a furat de la alţii pentru a câştiga pe nedrept un titlu academic şi nici pentru Bãsescu nu conteazã cã nu mai are niciun fel de legitimitate popularã şi cã rezultatele conducerii sale lasã de dorit, în toate domeniile vieţii sociale şi politice.
Nici nu îşi mai dã nimeni seama dacã România e în crizã, recesiune, şi-a revenit sau aşa a funcţionat din totdeauna. Bãsescu ar putea fi convins sã renunţe la putere, însã Victor Ponta mai degrabã şi-ar tãia cravata, decât sã fie premierul cu cel mai scurt mandat. Orice i se va întâmpla de acum înainte lui Victor Ponta, chiar dacã îl va înţepa o cãpuşã, vina îi va aparţine lui Traian Bãsescu. Chiar dacã plagiatul din lucrarea de doctorat trebuie tratat separat de politicã şi nu are absolut nicio legãturã cu aceasta, Victor Ponta îl considerã tot o “realizare” de-a lui Bãsescu. E o eroare grosolanã de logicã şi de sfidare la adresa celor care încã mai voteazã. Cazul de plagiat al lui Ponta putea sã fie adus în atenţia opiniei publice de oricine: Bãsescu, Iliescu, un personaj din Rãzboiul Stelelor, Dinu Pãturicã, Fane Spoitoru, Florin Salam. Nu conteazã cine, conteazã ce. Fapta existã, se vede din praful selenar şi din toate colţurile lumii. Oricum e vina lui Bãsescu, de parcã Bãsescu ar fi dat Copy, iar Ponta Paste sau invers, rezultând din aceastã reuniune: Generaţia Copy-Paste. Ponta e şi el doar un simplu produs al generaţiei sale. Ar trebui tratat cu înţelegere. Acum poţi sã gãseşti un ministru al Educaţiei chiar şi pe Google. Ce te faci dacã nu mai are cine achita factura pentru generaţia Copy/Paste?
