O descoperire menită să pună şi mai mult Gorjul pe harta istorică a ţării a fost făcută într-o pădure din apropiere de Târgu Jiu de un tânăr pasionat de căutări cu detectorul prin locuri mai puţin umblate. George Andreescu a avut şansa să dea peste 4 brăţări tracice după vreo două ore în care a colindat în zadar o pădure de pe raza comunei Stăneşti. Alături de alţi câţiva prieteni, acesta a sperat mereu că într-o zi va găsi podoabe inestimabile, dar nu s-a gândit că visul va deveni şi realitate. El spune că nici măcar nu a vrut iniţial să sape în locul indicat de detector, dar codul „56” arătat de aparat i-a dat de înţeles că se află lângă un obiect din aur. Iar când a început să sape a găsit chiar mai multe obiecte din aur, nu doar unul. „Prietenii mei făcuseră o groapă şi săpau acolo, descoperind în cele din urmă un cui. De regulă noi din astea am găsit până acum, cuie, conserve, lucruri neimportante. Eu mă pregăteam să mă întorc la maşină când am văzut că aparatul bipăie. Doar când am văzut codul 56 atunci am luat cazmaua şi am zis să încerc să fac şi eu o săpătură. Nici măcar nu a trebuit să sap mai mult de o cazma şi am făcut o descoperire pe care nici nu o speram. Am rămas extrem de uimit. Prima dată am descoperit mosorul acela care se vede în poze. Am crezut că e o sârmă, dar când m-am uitat mai bine mi-am dat seama că nu e o sârmă obişnuită. La nici o palmă iar a fost semnal, am săpat şi am scos banda aceea mai lată, iar apoi era şi produsul finit, cum îi zic eu, iar după aceea, era şi al doilea mosor cu sârmă. Nu mi-a venit să cred că am făcut o asemenea descoperire de care mă bucur enorm. Prietenii mei se bucură şi ei enorm pentru mine pentru că şi ei şi eu ne-am săturat să tot vedem pe youtube descoperirile făcute de alţii, că noi până acum nu am avut nicio descoperire”, povesteşte George Andreescu. Obiectele din aur descoperite de acesta au fost deja predate Muzeului Judeţean Gorj, unde profesorul Vasile Marinoiu le-a evaluat ca având o vechime de aproape 4 milenii. „Sunt patru brăţări din aur descoperite la Stăneşti într-o pădure. Este prima descoperire de acest fel din zona respectivă. Am avut alte brăţări din aur descoperite la Prigoria, asemănătoare cu acestea, de altfel. Aceste descoperiri demonstrează că şi pe teritoriul Gorjului aurul era prelucrat de comunităţile care trăiau aici la vremea respectivă. Produceau bijuterii, până acum astfel de descoperiri fiind făcute în Transilvania, care nu au însă vechimea acestora. Acestea sunt din secolul 19 înainte de Cristos, deci au o vechime destul de mare. Atunci apăreau primele comunităţi pe acest teritoriu. Brăţările sunt de natură tracică şi probabil au şi influenţe greceşti în făurirea lor. Tot din aceiaşi perioadă este şi vestitul tezaur din judeţul Mehedinţi, descoperit acum vreo 20 şi ceva de ani, aflat deja la Muzeul Naţionat de Istorie din Bucureşti”, a explicat profesorul Marinoiu. Directorul Muzeului Judeţean, Dumitru Hortopan, afirmă că după evaluare, brăţările găsite acum au toate şansele să fie incluse într-o colecţie extrem de valoroasă cu care muzeul se mândreşte şi pe care a putut să o constituie cu ajutorul descoperirilor făcute de detectorişti. „Sunt din aur şi, la o primă datare, par să fie din perioada anilor 3300 – 3200, iar din punct din vedere etnic îi definesc pe traci, strămoşii geto-dacilor. Au intrat în patrimoniul muzeului, vor fi expertizate, evaluate şi propuse la categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional. Ulterior vor fi expuse în cadrul unei expoziţii temporare sau de bază. Sunt similare cu cele găsite de către Gabriel Betej la Prigoria. Au aparţinut toate populaţiei tracice care locuia la sfârşitul epocii bronzului şi pe teritoriul judeţului Gorj. Descoperirea este una preţioasă, inestimabilă, care se adaugă celorlalte făcute de detectorişti pe raza judeţului nostru”, declară directorul Dumitru Hortopan. Tânărul care a făcut descoperirea are dreptul la o recompensă de 45% din valoarea pieselor predate muzeului. Până acum statul a plătit 12.000 de euro drept cea mai mare sumă de acest fel făcută pentru descoperirea brăţărilor de la Prigoria. Alţi detectorişti gorjeni au primit şi ei sume de câteva mii de euro, în funcţie de piesele pe care le-au găsit prin diverse locuri şi pe care le-au predat muzeului, aşa cum prevede legislaţia în vigoare.
