Sânziene şi ii într-o zi specială, la Poarta Sărutului!

Ziua de Sânziene, care este şi Ziua Internaţională a Iei, a transformat ieri, pentru câteva ore, parcul central din Târgu Jiu, unde turiştii ajunşi puteau întâlni aproape numai tineri îmbrăcaţi în tradiţionala cămaşă românească. Mulţi dintre vizitatori nu ştiau despre ce e vorba, dar s-au bucurat când au văzut că la doi paşi de Poarta Sărutului au parte de mici recitaluri gratuite ale ansamblurilor de copii din tot judeţul, venite la Târgu Jiu cu această ocazie. Copiii au cântat lângă foişorul din apropierea Porţii, iar turiştii nu aveau cum să nu remarce prezenţa acestora. „Nu ne aşteptam la aşa ceva, evident. Venim de pe Transalpina, am plecat de dimineaţă de acolo, sus la munte era frig, aici e foarte cald, dar am rămas cu o parte din hainele de la munte. Îmi pare rău că nu am apucat să iau şi eu ia pe mine că o am în geamantan. Altfel, ceea ce e aici mi se pare foarte frumos şi mă bucur că am avut parte de aşa ceva”, a spus o altă turistă. Chiar dacă afară erau în jur de 30 de grade şi era destul de cald chiar şi la umbră, turiştii, dar şi localnicii au rămas şi au urmărit cu interes grupurile de mici artişti. „Nu contează că e soare şi că e cald pentru că e vară şi trebuie să ne bucurăm şi de vremea aceasta. E foarte frumos ceea ce s-a organizat aici, cinste celor care au făcut treaba asta. Ne bucurăm să vedem copiii purtând portul nostru tradiţional mai ales într-o zi aşa de specială ca cea de Sânziene”, a spus o altă turistă. Turiştii, dar şi gorjenii, au fost aşteptaţi şi la Cula de pe Dig, un alt loc unde au fost organizate activităţi de către Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu. Directorul instituţiei, Alexandru Bratu, a anunţat că aici ar urma să fie organizate în cursul verii ateliere cu meşteri care să le arate copiilor, dar şi turiştilor cum sunt confecţionate tradiţional diverse obiecte, de la olărit şi cusut, la creat ii sau alte obiecte tradiţionale. La Cula de pe Dig fetele au avut parte de un concurs pentru desemnarea celei mai frumoase ii, multe dintre obiectele vestimentare purtate având şi peste 100 de ani vechime. Preşedinte al juriului a fost cunoscutul cercetător etnograf Doina Işfănoni, venită la Târgu Jiu special cu această ocazie. „Ia păstrează de la strămoşii noştri şi până astăzi, de la Columna lui Traian unde este reprezentată, aceiaşi croială. Sunt aceleaşi bucăţi de pânză strânse în jurul gâtului cu un guleraş sau o simplă aţă, cum e în Bucovina. Partea forte este decoraţia care se plasează nu întâmplător pe mâneci şi pe piept. Dacă costumul este să fie în spiritul tradiţiei, ataşăm şi poalele aferente. Ia este o parte dintr-un întreg, nu este în sine o piesă. Ea constituie partea centrală, de forţă, a cămăşii femeieşti, dar, este o parte a unui întreg. Când vorbim de cămaşă vorbim automat de costum, ea nu trăieşte în sine, nu e ca o rochie, o îmbrac şi mă prezint oamenilor. Nu, ea trebuie să aibă piesele care se ataşează suplimentar, catriţele, vâlnicele, cingătorile”, a menţionat Doina Işfănoni.