Ultimele zile ale lui Greblă la şefia AEP
Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au decis să înceapă procedurile de schimbare din funcţie a lui Toni Greblă care, în ultimii doi ani, a fost preşedintele Autorităţii Electorale Permanente. Mandatul acestuia este de opt ani, dar activitatea din ultimul an pare să fie cea care va duce la schimbarea sa din funcţie. „Sunt mai multe motive pentru revocarea preşedintelui AEP. În primul rând, raportul Curţii de Conturi, care a constatat un management defectuos al instituţiei. Mărirea indemnizaţiei chiar de către domnia sa, a fost un semnal prost pentru cetăţenii români, dar şi pentru mediul politic. Apoi, închirierea de săli şi achiziţia de mobilier, lucruri care nu sunt normale în condiţiile în care ne dorim să restrângem cheltuielile bugetare”, a declarat pentru Hotnews, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban. Demisia lui Greblă a fost cerute de mai multe ori în cursul anului trecut în special de reprezentanţii USR, liderul deputaţilor acestui partid, Ionuţ Moşteanu, menţionând că motive ar fi fost suficiente încă din iunie trecut pentru ca fostul senator de Gorj să nu mai fie în fruntea AEP. „De atunci, din iunie, cei de la PNL şi PSD blochează cererea noastră în Birourile permanente reunite. Am mai depus încă una în decembrie, am mai depus una la începutul anului şi de asta zic: în sfârşit fac ce trebuie făcut, pentru că e nevoie pentru aceste alegeri să fim siguri că cei care sunt acolo şi au pixul în mână şi au legea de partea lor să vegheze să avem nişte alegeri corecte, să nu mai doarmă în bocanci, cum a dormit domnul Greblă din întâmplare, din lene sau din prietenie cu cei de la AUR în campania din noiembrie şi am văzut ce s-a întâmplat atunci”, a menţionat Moşteanu.
Şedinţă pentru schimbarea lui Greblă!
Ultima zi a lui februarie ar putea fi şi ultima în care Toni Greblă se află în fruntea Autorităţii Electorale Permanente. Comisiile juridice din Senat şi Camera Deputaţilor se reunesc în cursul dimineţii într-o şedinţă comună în care vor lua în discuţie propunerea de înlocuire a lui Greblă de la şefia AEP. Raportul celor două comisii va intra apoi la vot în plenul comun al celor două camere, în cursul zilei, şansele ca Greblă să nu fie schimbat fiind minime. La şedinţa celor două comisii juridice este aşteptat şi politicianul gorjean să fie prezent, acesta având ocazia să îşi suţină cauza în faţa celor care îi vor decide soarta. Liderii coaliţiei au decis la începutul săptămânii să nu îl mai susţină pe acesta în fruntea Autorităţii Electorale Permanente deşi din mandatul său de 8 ani s-au consumat doar 2 de la instalarea în funcţie. „ Domnul Toni Greblă, în luna martie 2023, la 2 zile după ce a fost numit în această funcţie, şi-a stabilit indemnizaţia lunară cu nerespectarea legii, prin raportare la nivelul salariului minim brut în plată la data numirii (3.000 lei), deşi indemnizaţiile erau îngheţate la nivelul cuantumului de 2.080 lei, valoarea sumelor încasate necuvenit pentru anii 2023 – 2024 fiind constatată şi stabilită de către auditul Curţii de Conturi a României”, se precizează în solicitarea de schimbare din funcţie a şefului AEP. Sumele respective au generat şi calcularea eronată a diurnelor de deplasare, liderii coaliţiei invocând şi alte motive pentru înlocuirea lui Toni Greblă. „În anul 2024, deşi exista un contract de sediu încheiat pentru funcţionarea Biroului Electoral Central, amplasat în Strada Eugeniu Carada nr. 1-3, domnul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a mutat sediul Biroului Electoral Central într-o altă locaţie, prin încheierea unui nou contract, grevând suplimentar bugetul Autorităţii Electorale Permanente şi implicit bugetul de stat. Domnul Toni Greblă a dat dovadă, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, de o conduită incompatibilă cu funcţia pe care o exercită, aducând atingere imaginii şi prestigiului Autorităţii Electorale Permanente”, se arată în documentul care stă la baza demersului de schimbare a lui Toni Greblă. Ultima declaraţie de avere completată de acesta în cursul anului trecut arată că, în 2023, actualul şef al AEP a avut venituri salariale de 262.260 de lei, în condiţiile în care a preluat conducerea instituţiei la sfârşitul lunii martie. Pentru perioada ianuarie – martie 2023 Greblă a încasat ca fost prefect la Bucureşti 36590 de lei, dar şi o indemnizaţie de 750 de euro pentru participarea la o conferinţă ştiinţifică la Universitatea din Barcelona. Declaraţia de avere a acestuia mai arată că Greblă a încasat de la Senat o indemnizaţie de aproape 50.000 de lei, un pic peste 15.000 de lei ca revoluţionar din 1989, peste 320.000 de lei pensia specială de fost parlamentar şi o pensie de peste 18.000 de lei din profesia de avocat. Soţia sa, Mihaela, are şi ea venituri anuale din pensia de avocat de peste 50.000 de lei şi onorarii de aproape 34.000 de lei. În declaraţia de avere este menţionată şi vânzarea casei de locuit cu 360.000 de euro, o sumă similară fiind obţinută şi pentru terenul intravilan al casei, numele cumpărătorului nefiind menţionat. În schimb, Toni Greblă a menţionat în declaraţia sa de avere nu mai puţin de 12 conturi pe care le are la diverse bănci, trei dintre acestea fiind deschise în 2024. În două dintre aceste conturi se regăsesc sume de câte 100.000 de lei, în timp ce în cel de-al treilea se află 600.000 de lei. În celelalte conturi sunt diverse sume de bani, în lei sau euro, care, cumulate, totalizează sute de mii de lei.
