În Tismana, loc binecuvântat de tradiţii, Maria Tantan ţese nu doar covoare, ci şi povestea unei vieţi dedicate artei populare româneşti. Recunoscută recent ca „Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii, această ţesătoare desăvârşită a devenit un simbol al pasiunii şi dăruirii pentru păstrarea meşteşugurilor autentice.
Ţesătoarea, ale cărei mâini poartă semnele anilor de muncă, a realizat covoare pentru mănăstirile din România şi din străinătate, ajungând până în Grecia, Israel şi alte colţuri ale lumii. De-a lungul carierei sale a creat covoare care înfrumuseţează locuri sfinte, devenind o punte între tradiţia românească şi spiritualitatea universală.
Povestea Mariei Tantan o puteţi vedea integral într-un interviu realizat pentru revista Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Interviul în totalitate o să fie postat pe pagina de Facebook a C.J.C.P.C.T. Gorj.
Născută şi crescută în Tismana, Maria Tantan a fost înconjurată de tradiţiile şi meşteşugurile locale încă din copilărie. A învăţat arta ţesutului de la mama şi bunica sa, continuând astfel o tradiţie familială transmisă din generaţie în generaţie. De-a lungul anilor, a perfecţionat tehnici tradiţionale de ţesut, creând piese autentice care reflectă identitatea culturală a zonei Gorjului.
Unele dintre covoarele sale au necesitat chiar şi şase luni de muncă intensă, fiind realizate cu o precizie şi o migală impresionante. Modelele tradiţionale olteneşti, care încorporează simboluri străvechi, sunt adesea adaptate cerinţelor lăcaşurilor de cult, dar păstrează mereu autenticitatea specifică zonei.
Titlul de “Tezaur Uman Viu” este acordat de Ministerul Culturii persoanelor care contribuie în mod esenţial la păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial al României, iar Maria Tantan spune că aceasta a fost cea mai mare bucurie din viaţa ei.
Pentru a duce mai departe această artă, Maria Tantan a petrecut şase ani în Israel, unde a avut misiunea de a învăţa maicile de acolo să ţese covoare olteneşti. „A fost o experienţă grea, dar frumoasă. Am încercat să le arăt nu doar cum se face un covor, ci şi să le transmit dragostea pentru acest meşteşug,” povesteşte ea.
Astăzi, Maria Tantan are trei ucenici care îi urmează paşii şi o ajută să realizeze comenzi din ce în ce mai diverse. Totuşi, ea recunoaşte că găsirea altor tineri dispuşi să înveţe acest meşteşug este o provocare.
Povestea acestei femei arată că, în ciuda greutăţilor, tradiţia poate fi păstrată, dar are nevoie de sprijin – atât din partea comunităţii, cât şi a autorităţilor.
„Mi-ar plăcea să văd mai multă susţinere pentru cei care păstrează aceste meşteşuguri. Este nevoie de programe care să ajute ucenicii să se formeze şi să rămână în acest domeniu,” spune ea.
Fiecare covor, fiecare ţesătură creată de Maria Tantan spune o poveste – despre rădăcini, tradiţii şi frumuseţea lucrurilor simple.
Maria Tantan este o adevărată comoară vie a Gorjului, o femeie care transformă firele în artă şi sufletul satului românesc în nemurire.
Maria Tantan şi povestea unei vieţi dedicate artei populare româneşti
Posted in: Arhiva
– Posted on 13 December 2024