Gorjul – careul de aşi

Constantin Brâncuşi, Tudor Arghezi, Maria Lătăreţu, Ecaterina Teodoroiu.
Pornind de aici, de la o formulă des uzitată, aceea a “careului de aşi”, afirmăm fără ezitare că judeţul Gorj poate pune pe masa mândriei sale aceste patru personalităţi incontestabile naţionale şi universale, exact aşa, ca pe un careu de aşi, cu care poate câştiga oricând, oriunde… bătălii culturale! Desigur, lista celebrităţilor gorjene nu se epuizează cu această enumerare, dar, la o primă evaluare, aceste patru nume apar aproape instantaneu: Constantin Brâncuşi – sculptură, Tudor Arghezi – literatură, Ecaterina Teodoroiu – eroism şi Maria Lătăreţu – folclor.
Despre fiecare în parte, s-au scris şi scrie-se-vor pagini de analiză, de elogiere, de referinţă ca modele, ca repere fundamentale de creatori şi artişti, de eroi. Luna mai, însă, de 43 de ani este rezervată lui Tudor Arghezi, asta graţie iniţiativei forurilor culturale judeţene şi municipale, care au lansat Festivalul-concurs care poartă numele marelui poet şi gazetar, pamfletar inegalabil şi boem original, Tudor Arghezi. Astăzi, festivalul are anvergură internaţională reunind sub auspiciile sale generoase nume mari ale literaturii naţionale, ale criticii literare, ale promotorilor actului cultural românesc, alături de invitaţii lor de pe multe meridiane literare ale lumii din Israel în Italia, din Albania în Spania şi din alte părţi.
Personalitatea lui Tudor Arghezi, dincolo de manuale şi tomurile de analize ale operei sale, de volumele cu opera sa, tipărite şi răspândite în biblioteci publice ori particulare, şcolare sau universitare, recitată sau cuprinsă în scenarii pentru spectacole lirice etc reprezintă o bornă culturală referenţială, pe care gorjenii şi-au asumat-o fără ezitare şi au alăturat-o marilor simboluri ale acestei părţi de ţară căutând de fiecare dată, cu fiecare ediţie a prestigiosului Festival arghezian, să-i releve noi dimensiuni, noi faţete, noi valenţe, iar prin aria internaţională, să contribuie la lansarea pe coordonatele mondiale ale culturii exponenţiale româneşti, Arghezi fiind parte a acestui binecuvântat fond înalt spiritual, axiologic, reprezentativ românesc.
Din presa locală, aflăm aşa despre actuala ediţie, 2023, a Festivalului Internaţional de Literatură “Tudor Arghezi”: “Ajuns la cea de-a 43-a ediţie, festivalul omagiază pe cel care rămâne unul dintre cei mai mari scriitori pe care i-a dat literatura română de-a lungul timpului şi se adresează creatorilor de literatură şi exegeţilor în arghezologie din ţară, precum şi vorbitorilor de limbă română din comunităţile de peste graniţe, cu preocupări în domeniu”. (Gorj TV, Diana Ţigu, 14 aprilie 2023)..
Şi la această ediţie, 18-21 mai 2023, cu siguranţă, organizatorii de elită ai Gorjului şi nu numai, îşi reunesc eforturile spre o nouă reuşită. Între aceste nume, cu siguranţă, următorii: Consiliul Judeţean Gorj, Primăria şi Consiliul local Tg Jiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Ansamblul Artistic Profesionist ” Doina Gorjului”, Muzeul ,,Tudor Arghezi”, Centrul Cultural “Tudor Arghezi” Târgu Cărbuneşti, Teatrul dramatic “Elvira Godeanu”, Biblioteca judeţeană “Cristian Tell”, iar ca parteneri de rang înalt, Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român, alături de toţi aceştia rezonând o serie întreagă de instituţii de cultură, ligi, fundaţii, societăţi culturale, mass media locală şi regională, cea naţională, şi ea. Iată, aşadar, un adevărat vortex de energii culturale, reunite spre a cinsti memoria marelui înaintaş de la “Mărţişor”, născut la Târgu Cărbuneşti, într-o zi de 21 mai 1880, ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, la zi mare, cum se spune, cel care avea să devină faimos patron de “bilete de papagal”, de grădină cu pomi mai mereu înfloriţi, şi de “Zdreanţă/ Cel cu ochii de faianţă”, dar şi autorul celebrului “Baroane”, apelativ devenit imediat după publicarea sa, sinonimul atitudinii tranşante în faţa abuzului şi făţărniciei, el, TUDOR ARGHEZI, unul dintre pivoţii culturii literare româneşti.
Şi pentru că vorbeam de careul de aşi, am adăuga cea de a cincea carte celor patru deja enumerate, aici, în jocul nostru imaginar, dar sustenabil într-o realitate spirituală, şi anume, Jiul, râul tutelar gorjean, ca şi corolar al celor patru aşi, un râu legendar, intrat şi el în conştiinţa locului ca leagăn de viaţă, ocrotior de suflete şi izbăvitor de rele, sursă de versuri, de doine şi balade, de însoţitor la vreme de ananghie ori la cea de veselie, de împlinire. Brâncuşi, Arghezi, Teodoroiu, Lătăreţu şi Jiul, efigiile unui Gorj, matrice de spiritualitate şi istorie, de omenie şi continuitate, de sacrificiu şi cântec, de piatră însufleţită şi “cuvinte potrivite”, toate, moştenire fără margini către o viitorime care trebuie să le ducă mai departe, să le păzească, să le sporească.

Dan Şalapa UZPR

foto Tudor Arghezi, pictură de Florin Hutium, lucrare originală. Fl Hutium este artist plastic, născut în Tg Jiu, unde şi trăieşte şi azi.

About autor