Resfiinţirea bisericii din Glogova

Zi de toamnă cu semnificaţie deosebită pentru cetăţenii comunei Glogova, dar şi pentru ceilalţi participanţi la resfiinţirea bisericii din localitate.
Mitropolitul Irineu, însoţit de înalte feţe bisericeşti, au ţinut slujba de „Îndumnezeire”, în aer liber, într-un decor de basm.
În Glogova, colţ de rai, „Pare că şi trunchii veşnici poartă suflete sub coajă,/ Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă”.
Soarele strălucea cu blândeţe şi căldură peste acest ţinut încărcat de istorie. „…Şi soarele mirat sta-n loc,/ Că l-a ajuns şi-acest noroc….”
Sosirea Mitropolitului Olteniei în această zona mirifică a Văii Motrului are o semnificaţie deosebită, unică, poate, în viaţa credincioşilor din Glogova. Localitatea devine şi un loc de credinţă şi spiritualitate.
Aşadar „Să ne bucutăm cu toţi, fraţi creştini de aşa zi măreaţă”, în care am auzit cuvintele: iubire de Dumnezeu şi de semeni, toleranţă, binele către cei în nevoi şi suferinţă, iertare pentru cei ce ne greşesc, smerenie……
Preafericitul a înmânat diplome şi medalii celor care au făcut posibilă „această lucrare de renovare a Bisericii”.
Să fim „vrednici” de astfel de fapte şi să mulţumim Divinităţii pentru ajutorul dat: „Tu Ne-ai dat multe lacrimi, Doamne,/ Ne-ai dat nevoi şi griji şi stres./ Dar Tu Ne-ai dat şi….Biserica din Glogova/ Şi pentru această fericire, mulţumim mult că Ne-ai ales”!
În această zi „păduri cu frunze veşnice şi lespezi netezite de ploi, vietăţi subtile şi anotimpuri drapate fastuos, lumini întârziate în ape au urcat în noi, însoţite de versurile neuitate:
„Eu curg întreg în acest cântec sfânt,
Eu nu mai sunt, i-un cântec tot ce sunt”.
Romulus Modoran

About autor