Traian Bãsescu a început sã se simtã din ce în ce mai bine pe câmpul minat pregãtit în ultimele luni de amicii sãi de eşicher politic Victor Ponta, Dan Voiculescu şi Crin Antonescu. A pãrut un pic îngrijorat, chiar începuse sã joace rolul de victimã, dar nu poţi sã storci chiar la comandã lacrimi din ochii piratului, cu pielea tãbãcitã de soarele atâtor mãri şi oceane politice. Corãbioara „România” e un pateu pe o mãsea bãsescianã, faţã de şalupele şi caşaloţii pe care i-a cãlãrit pe vremea când era un tânãr lup de mare şi şef de flote oceanice. Traian Bãsescu a început sã îşi redreseze catargul şi sã fie din ce în ce mai sigur în faţa amatorilor şi neexperimentaţilor într-ale Executivului Victor şi Crin. Ei se aflã la prima încercare în posturi cheie în stat şi acest lucru se vede de la distanţã.
În ceea ce îl priveşte pe Victor Ponta, nici mãcar nu se mai pune problema discuţiilor dacã este sau nu amator într-ale administraţiei sau puţin experimentat, ci doar cine îi sunt consilierii care îl ajutã sã formeze guvernul şi sã ia decizii politice. Cert este cã Guvernul Ponta s-a ţinut pânã acum numai de politicã: hârtia igienicã şi pulpa de carne.
Politica le ocupã tot timpul politicienilor şi asta nu ar trebui sã fie o surprizã pentru nimeni. Ponta îşi roteşte amicii şi prietenii mai mult sau mai puţin experimentaţi pe toate posturile din ministere. Sã se bucure şi ei cã au ajuns la Putere şi şi-au putut trece în CV-uri un post de ministru, de secretar de stat, chiar şi douã: este cazul în ceea ce priveşte rotirile de cadre de la Justiţie şi Externe, adicã mobilitatea funcţionarului public sau rotirea de cadre a funcţionarului politician ceauşist. Pare mai degrabã o rotire de cadre, deşi în comunism miniştri stãteau cu zecile de ani în funcţii. Nici nu mai încape discuţia cã Victor Ponta pare sã nu ştie pe ce lume se aflã când ia unele decizii. Lasã senzaţia pescarului care schimbã momeala pânã prinde peştele cel mare. E posibil ca Ponta sã pescuiascã în balta care nici mãcar nu are peşte.
Bãtrânul lup de mare a cam început sã se prindã de amatorismele lui Victor Ponta şi cã în spatele lu Victor Ponta s-ar putea sã fie doar Victor Ponta. Nici mãcar un fost premier care acum e la puşcãrie, nici mãcar experimentatul Tãriceanu care e de mult un personaj monden şi pus la colţ, nici mãcar Voiculescu, îmbãtrânit şi uzat de lupta cu Bãsescu. Nici mãcar Iliescu, din ce în ce mai limitat în cugetãrile politice. Nici mãcar Crin Antonescu, cel care a rãsuflat uşurat de luna bonus la Cotroceni, primitã din partea Curţii Constituţionale a României. Cu cât e mai lung interimatul, cu atât are şi Crin Antonescu şanse mai însemnate sã rãmânã în instoria naţiunii ca şef de stat, e adevãrat interimar. Şi parese cã doar acest lucru îl animã şi îl încântã peste mãsurã. Şi-a propus şi şi-a studiat intens în oglinda din baie rolul preşedintelui echilibrat, care nu face public declaraţii care sã supere pe cineva. Rolul şefului de stat insipid, inodor şi incolor, aşa cum parese cã este şi personajul Crin Antonescu în viaţa sa de zi cu zi sau de parlamentar. De aceea, românii nici nu au prea ieşit la referendum, considerând poate varianta Crin la Cotroceni drept o cauzã pierdutã. Cinci ani de zer declarativ.
Lui Traian Bãsescu îi place din ce în ce mai mult ceea ce se întâmplã în momentul de faţã şi bãtãlia politicã se ascute, în loc sã se instaleze un fel de pace politicã şi una socialã. Glumã socialã. Leul e şi el scârbit de politica dâmboviţeanã şi s-a apucat sã îşi revinã singur, ca urmare a ceea ce se întâmplã pe pieţele financiare din lume şi din vecinãtate. Clasa politicã e în continuare în vacanţã în ceea ce priveşte economia şi ne aşteaptã noi confruntãri politice. Parchetul pãrea cã a fãcut un pas înapoi şi aştepta cãderea lui Traian Bãsescu. Interimarul a fãcut un pas înainte când şi-a dat seama cã Antonescu, Felix şi Crin au rãmas cu trãgaciul blocat – deocamdatã. Procurorii parcã au început din nou sã ciuleascã urechile şi Umbra lui Traian parese cã se apropie din ce în ce mai mult de Cotroceni şi trece peste România. O adiere de stânci bãtute de apã sãratã, sticle de rrom pustiite şi liniştea cutremurãtoare nãscutã de secetã şi sãrãcie. Se apropie furtuna.
