Festivalul „Urcatul oilor la munte” – ediţia cu numărul 55! Mii de participanţi!

Novăcenii au sărbătorit pe parcursul întregii zile de duminică, oraşul îmbrăcând straie de sărbătoare pentru că autorităţile au organizat a 55-a ediţie a festivalului „Urcatul oilor la munte”. A fost prima ediţie după pauza de doi ani impusă de pandemie, ceea ce a făcut ca oamenii să vină în număr mare nu doar la tarabele cu mici şi bere, ci şi la festivitatea organizată în centrul oraşului. Pe platoul din faţa Casei de Cultură a fost amenajată o scenă, iar traficul pe Transalpina a fost blocat pentru câteva ore, şoferii fiind nevoiţi să circule pe rute alternative. Aici a avut loc o paradă a portului popular, dar şi un spectacol deosebit susţinut de ansambluri folclorice venite din mai multe judeţe ale ţării. Deschiderea au făcut-o însă câţiva localnici care şi-au prezentat caii cu care vor urca la munte şi pentru această vară. O căruţă şi o caleaşcă de plimbat turiştii au fost şi ele pe deplin admirate, proprietarul căruţei menţionând că atelajul îi este deosebit de util mai ales pe cărările neamenajate din vârf de munte. „Ne mai ducem şi acum la munte cu căruţa. Avem maşină, normal, dar sunt locuri unde nu se poate ajunge cu maşina. Şi automat trebuie să întreţinem şi animalele să le avem pentru o vreme rea, unde nu poţi merge cu maşina, , avem desagii, ne băgăm pentru un lemn de foc. Căruţele pentru noi sunt foarte bune”, a menţionat proprietarul căruţei, Doru Ispas. Căruţa adusă la festival nu a fost însă goală pentru că din ea fete şi băieţi îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale au descărcat coşuri cu merinde şi diverse bunătăţi pe care ciobanii le pregătesc la stână. Privitorii de pe margine au fost serviţi cu mămăligă şi brânză proaspătă adusă de la Stâna Ştefanu, mai în glumă mai în serios o localnică trecută de 70 de ani formulând o cerere cât se poate de serioasă pentru a fi şi ea servită. „Vreau şi eu pentru că sunt gravidă şi poftesc”, a spus bătrâna cu zâmbetul pe buze. „Sunt de aici din Novaci, dar totul e foarte bun aici. Am şi acasă, dar parcă brânza asta mâncată aici cu mămăligă e mai bună ca niciunde. Îmi place că se respectă tradiţia şi asta contează cel mai mult”, a spus pensionara. Un vecin de-al său s-a declarat şi el foarte încântat că festivalul a fost reluat după doi ani de restricţii impuse de pandemia de Covid 19. „E bine că se păstrează tradiţia şi că nu se renunţă la acest festival pe care eu l-am prins de la începuturile lui. Atunci era şi concurs cu măgarii, ne distram şi noi cum puteam, dar e frumos şi acum. Sunt multe ansambluri venite şi ne place să privim parada portului popular pentru că ne reprezintă”, a spus bătrânul. Cei prezenţi au avut parte de o demonstraţie pe viu despre cum se transformă laptele în unt, fata unui cioban din zonă folosindu-se de o mâtcă pentru a obţine produsul foarte gustos. „Nu e nicio centrifugă, nimic industrializat. Totul se face pe reteta străveche folosită de ciobani cu zeci de ani în urmă, iar gustul acestui unt este unic”, a spus Monica Ciorogaru, tânăra băciţă din Novaci. Mult mai cunoscuta Mărioara Babu a urmărit cu bucurie festivitatea de pe margine, lăsând tinerii să se afirme. Ea recunoaşte că numărul ciobanilor din zonă se împuţinează de la an la an şi, de aceea, tinerii trebuie să aibă motive pentru a se reapuca de această meserie străveche. „Suntem din ce în ce mai puţine familii de ciobani, dar sperăm că ne întoarcem astfel la toate tradiţiile vechi şi atunci ne întoarcem şi la oierit. Încercăm să atragem tineretul, asta e gândirea noastră de acum, ca tineretul să înţeleagă că e o muncă frumoasă”, a spus băciţa Mărioara Babu.Un bun prieten al său, Iliuţă de la Jina, a fost prezent şi el la festival alături de fanfara pe care localitatea sibiană o are şi în care activează şi el. Primarul din Jina, Vasile Beschiu, s-a declarat extrem de încântat că după doi ani de pandemie oamenii redescoperă fără restricţii vechile tradiţii. „Mă bucur că şi noi de la Jina am reuşit să trecem munţii azi, de câţiva ani buni nu am mai reuşit acest lucru, acum am reuşit să venim cu fanfara, o fanfară de amatori, nu profesionişti, cu care ne prezentăm comuna şi vrem ca unde ajungem să cântăm să fie lumea mulţumită cum suntem şi noi când vin cei de peste munţi la noi la Jina”, a spus edilul, novăcenii fiind foarte mândri că originile lor sunt tocmai din Jina, comună din care, în trecut, ciobanii mergeau cu oile la păscut, iar unii s-au oprit cu turmele de partea cealaltă a munţilor.

About autor