Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova
1821-2021. BICENTENARUL REVOLUŢIEI CONDUSE DE TUDOR VLADIMIRESCU
La începutul secolului al XIX-lea, aliniindu-se curentului general european de reînnoire, popoarele din sud-estul Europei au fost martorele unui proces de redeşteptare naţională şi de profunde schimbări, survenite în toate domeniile.
Pricinuită de o adâncă stare de nemulţumire şi de un regim socio-politic necorespunzător, această revoluţie a marcat un moment de cotitură în lupta pentru libertate şi dreptate socială, pentru înlăturarea dominaţiei străine şi afirmarea drepturilor naţionale ale poporului român.
La popas aniversar, în zile de 14-15 mai 2021 Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova organizează online simpozionul naţional 1821-2021. Bicentenarul revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu,care reuneşte reprezentaţi ai unor instituţii academice şi universitare, din arealul românesc. Simpozionul naţional se va deschide cu discursul rostit de acad. Ion Aurel Pop-preşedintele Academiei Române. Comunicările participanţilor sunt structurate pe trei secţiuni – Cadrul internaţional şi mişcările de eliberare naţională, Acţiune şi discurs revoluţionar, Memoria evenimentului istoric şi a personalităţii lui Tudor Vladimirescu.Dezbaterile vor fi moderate de către: prof. univ. dr. Cezar Avram, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, cercet. şt. III, dr. Georgeta Ghionea, cercet. şt. III, dr.Narcisa Mitu, conf. univ. dr. Cristian Ploscaru, cercet. şt. III, dr. Gabriel Croitoru, conf. univ. dr. Ion Gumenâi, cercet. şt. III, dr. Ileana Cioarec, conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelată, cercet. şt. II, dr. Bogdan Popa, cercet. şt. I, dr Ion Militaru, cercet. şt. III, dr. Anca Ceauşescu.
În programul revoluţionar Cererile norodului românesc erau înscrise principiile fundamentale ale constituirii unui regim politic democratic. Obiectivele concrete ale acestui program, concretizau atât sensul fundamental social, cât şi pe cel naţional al revoluţiei. În diverse proclamaţii, Tudor Vladimirescu a dat glas unor cereri cu caracter social, prevăzând: libertate, egalitate, desfiinţarea privilegiilor boierilor, dreptate, confiscarea averilor jefuitorilor, desfiinţarea birului etc. S-a vorbit despre o Constituţie sau despre o Cartă şi, Tudor Vladimirescu ar fi dorit ca Cererile norodului românesc întărite printr-un hrisov cu mare jurământ obştesc, să fie confirmate de sultan, ţar şi de fiecare domn nou, chiar la intrarea în ţară, la Dunăre, când urma „a le iscăli că le va păzi întocmai”.
Efectele revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu aveau să se resimtă în perioada care a urmat, prin calea deschisă naţiunii române în vederea organizării instituţiilor moderne ale statului. Una dintre cele mai importante urmări ale revoluţiei de la 1821 a fost reinstaurarea domniilor naţionale, reinstaurare care a accelerat procesul consolidării autonomiei Principatelor Române. Deşi înfrântă, revoluţia din anul 1821 permitea conturarea unor idei referitoare la necesitatea reorganizării Principatelor Române, după îndepărtarea domniilor fanariote. O parte mai avansată din clasa dominantă urmărind modernizarea sub aspect instituţional a Principatelor Române a pus în practică principii ale filosofiei luminilor.
Mai multe informaţii privind acest eveniment vor putea fi accesate pe site-ul instituţiei: https://icsu.ro/evenimente/.
Cercet. şt III, dr. Loredana-Maria Ilin-Grozoiu
Purtător de Cuvânt al ICSU „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova.
