Aniversarea celor 82 de ani scurşi de la inaugurarea ansamblului sculptural ridicat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu a stat, mult timp, sub semnul incertitudinii, având în vedere condiţiile speciale dictate de pandemie, în care se desfăşoară orice eveniment public.
Cu toate acestea, şi fără a se afla într-o legătură directă, omagierea capodoperei brâncuşiene este reflectată de preocuparea continuă pentru conservarea operelor din piatră, care sunt supuse în această perioadă unui proces de minuţioasă curăţare, parte a unui proiect mai amplu de restaurare, coordonat de Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”.
Faţă de anii anteriori, când sărbătoarea „Căii Eroilor” antrena comunitatea locală, în special prin procesiunea care parcurgea întregul traseu, de la Masa Tăcerii la Coloana fără Sfârşit, de data aceasta programul manifestării s-a restrâns la evenimentele din interior.
Pentru început, sala de conferinţe a Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” a găzduit lansarea cărţii „Brâncuşi – un sculptor de la Răsărit”, autor Pavel Şuşară, lucrare scoasă la editura Monitorul Oficial în acest an, după o amânare destul de lungă, în aşteptarea drepturilor de autor pentru imagini care, până la urmă, au fost refuzate. Cu limbajul specific criticului şi istoricului de artă, dublat de strălucirea metaforei specifice limbajului poetic, Pavel Şuşară propune o înţelegere nouă şi foarte captivantă a operei brâncuşiene, apărută în peisajul rural al României ante şi interbelice.
Referitor la procesul de creaţie care a condus la apariţia lucărilor monumentale în peisajul arhaicului târg de pe cursul Jiului, Şuşară afirmă despre Brâncuşi: „Mai întâi, asemenea figurilor mitice şi civilizatoare, el nu a sosit aici ca un vizitator diurn şi previzibil, ci a descins într-un medieval inerţial dintr-o altă civilizaţie şi dintr-un alt timp, adică din viitor, a scrutat şi a măsurat locul cu ochii şi cu pasul, ca un gospodar de la ţară, apoi a tăiat oraşul în două, pe orizontală, de la apa Jiului şi până la maidanul de la margine, a marcat locurile ca un inginer hotarnic, a tăiat el însuşi piatra şi lemnul ca un cioplitor de meserie, a angajat, mai apoi, alţi oameni ca să facă lucruri pe care nu le mai făcuseră niciodată, mai întâi ca un constructor tradiţional, apoi ca un antreprenor modern, după care a ridicat pe verticală forme complexe şi mai înalte decât un bloc de locuinţe sau decât un turn, asemenea unui arhitect de avangardă”.
Invitaţii acceptaţi în incinta Muzeului Judeţean Gorj, pentru că numărul stabilit conform reglementărilor în vigoare nu putea fi depăşit sub nicio formă, s-au putut bucura apoi de vizitarea unei expoziţii de excepţie, retrospectivă a simpozioanelor de pictură şi sculptură din cele şase ediţii ale Atelierelor Brâncuşi derulate până anul acesta. Au rememorat bucuria, dar şi dificultăţile organizării unor astfel de manifestări Doru Strîmbulescu, managerul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Vasile Fuiorea, preşedintele UAPR, filiala Târgu Jiu şi Vlad Ciobanu, membru al UAP, ultimii doi fiind curatorii acestor reuşite ateliere de creaţie. Deşi a fost prezent la toate vernisajele anterioare, criticul de artă Pavel Şuşară s-a arătat uimit de noutatea şi prospeţimea compoziţională a expoziţiei: „Se vede relaxarea şi bucuria cu care s-a creat în aceste simpozioane. Aşezate împreună, lucrările par a avea o viaţă proprie, o existenţă care le face să arate diferit după câţiva ani”. Dacă pentru lucrările de pictură s-a putut face o selecţie care să-i cuprindă şi pe pictorii străini, în ceea ce priveşte sculptorii din simpozioane, sunt prezenţi în expoziţie doar artiştii români, cu lucrări de atelier, evident de mici dimensiuni.
Unul dintre punctele importante ale manifestării a fost masa rotundă cu tema „Programul de urmărire în timp şi mentenanţă pentru Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu”. Doru Strîmbulescu, managerul Centrului Brâncuşi a prezentat succint câteva elemente definitorii cu care se confruntă problematica administrării Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”. În primul rând, o mare provocare a reprezentat-o alegerea specialiştilor care să facă analiza situaţiei existente, din punct de vedere al conservării operelor din piatră şi metal, apoi antrenarea factorilor de decizie din administraţia locală şi centrală în procesul de elaborare a unui plan coerent, în care să fie prevăzute operaţiunile de întreţinere şi conservare a monumentului. Într-o primă fază, în anul 2014, a fost încheiat un parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000, pentru investigarea operelor. A fost constituită, apoi, o echipă pluridiciplinară care să coordoneze întreţinerea şi restaurarea operelor. Prezenţi la întâlnire, specialiştii invitaţi au vorbit fiecare despre rezultatele obţinute până în prezent.
Arh. ing. Aurora Târşoagă, specialist atestat M.C.I.N., coordonator al echipei de monitorizare şi şef al Proiectului cadru de urmărire în timp, a vorbit despre modelele de intervenţie folosite la alte monumente istorice din Europa, pe baza cărora s-a elaborat proiectul pentru Ansamblul brâncuşian. Aceasta a arătat că restaurarea operelor nu poate fi ruptă de restul parcului, de alei, spaţii verzi, grupuri sanitare. Acestea toate necesită intervenţii şi modernizări, prin proiecte coerente unele cu altele, astfel încât apa să nu mai băltească pe alei, vegetaţia să nu mai fie lăsată la întâmplare. În ceea ce priveşte monitorizarea pe baza planului elaborat, aceasta va începe la momentul zero după restaurare.
Dr. ing. geol. Anca-Cornelia Luca, inginer petrolog-mineralog şi profesor la Facultatea de Geologie din cadrul Universităţii Bucureşti a menţionat, ca de atâtea alte ori, că „travertinul de la Poarta Sărutului este cea mai frumoasă şi vie piatră, care lucrează mereu”. Din acest motiv, pe suprafaţa şi în structura ei apar noi formaţiuni de calcificare, este posibil ca porii să lucreze cu exteriorul şi să se dizolve carbonatul de calciu. „Când Brâncuşi l-a ales, ştia că microorganismele vor lucra, că va căpăta o patină şi că se va umple de microvegetaţie. Cu toată vârsta înaintată a monumentului, piatra se află într-o stare foarte bună”, a mai spus Anca Luca. A fost luată în discuţie şi problema inflitrării apei din acoperiş, care necesită o atenţie şi o soluţie specială.
Dr. arh. Ileana Zbirnea, arhitect şi specialist restaurare piatră, conf. univ. la Universitatea Politehnica Timişoara, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism a observat că, faţă de anii 2003-2004, când au fost restaurate operele din piatră, au apărut paraziţi noi, care atacă perdeaua de vegetaţie. „Poarta Sărutului trebuie ajutată să îmbătrânească frumos, opera în întregul ei fiind ca un pensionar cu multe componente”, a mai adăugat aceasta.
Referitor la Coloana fără Sfârşit, conf. univ. dr. Tibor Kolozsi de la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, specialist metal atestat MCIN, a constatat că zgârieturile de pe modulele inferioare au afectat stratul exterior de lac, precum şi straturile de vopsea, ceea ce poate duce la corodarea fontei din care este construit monumentul. De asemenea, a observat că partea sudică se degradează mai mult din cauza expunerii la razele UV, care atacă lacul pe bază de răşini, observându-se o mătuire a acestuia.
Dumitrel Pandrea, restaurator piatră şi executant al serviciilor de urmărire a comportării în timp a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” a spus că urmăreşte, în principal, evoluţia cavităţilor şi a fisurilor din piatră, pe baza materialului fotografic realizat de angajaţii Centrului Brâncuşi din cadrul Compartimentului Patrimoniu. A mai subliniat că este nevoie că aceste observaţii să fie coroborate cu umiditatea relativă, cu alţi factori fizico-chimici de mediu.
Din partea echipei care realizează intervenţia de urgenţă la operele din piatră din Parcul Central, a vorbit Ionel Gemănar, coordonatorul echipei, restaurator piatră, specialist atestat MCC. Acesta a făcut o scurtă prezentare a operaţiunilor efectuate până în prezent: biocidare, desprăfuire şi îndepărtarea biocrustelor.
La finalul manifestării, într-o atmosferă extrem de relaxată, a fost decernat Premiul Naţional Brâncuşi pentru anul 2019 graficianului, pictorului şi sculptorului Mircia Dumitrescu. Preşedintele juriului care a analizat toate cele patru nominalizări venite din partea Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” şi a Institutului Cultural Român, criticul de artă Pavel Şuşară a justificat alegerea făcută, care a luat în considerare în primul rând expoziţia „Ucigând balaurul”, organizată în 2019 la Târgu Jiu, dar şi alte dimensiuni ale artei lui Mircia Dumitrescu. Premiul în bani a fost oferit de Institutul Cultural Român. Din partea acestei instituţii, la manifestare a fost prezentă doamna Marina Roman care a transmis un mesaj din partea preşedintelui ICR, Mirel Taloş: „Felicit Centrul Brâncuşi, pe managerul Doru Strîmbulescu pentru consecvenţa şi puterea de a organiza an de an aceste manifestări, în condiţiile în care prea puţine instituţii de cultură din ţară mai reuşesc acest lucru”.
În program au evoluat, cu un moment de muzică clasică, elevi ai Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu”.
Menţionăm că manifestarea dedicată aniversării a 82 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” a fost organizată de Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu Jiu, împreună cu Institutul Cultural Român. Parteneri ai evenimentelor au fost: Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” şi Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu.
Parteneri media au fost: TVR Craiova, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Oltenia – Craiova, IntellNews, modernism.ro, Leviathan şi Gorjeanul.
Adina Andriţoiu
Credite foto: Laurenţiu Stoicu
