Pamfil Şeicaru (1894-1980), ziarist şi director al ziarului „Curentul”, personalitate puternică şi devotată cauzei naţionale, care a influenţat de multe ori deciziile guvernelor din perioada interbelică, a avut şi numeroase iniţiative în folosul comunităţii. Articolele sale de fond din „Curentul”, atitudinea tranşantă pe care o afişa în luările de poziţie la adresa politicii interne sau externe a României, aveau acoperire cu asupra de măsură în faptele sale.
Fost ofiţer combatant în Primul Război Mondial, prins într-o bătălie pe Dealul Moşului din Orşova în toamna anului 1916, a fost acoperit de o grămadă de pământ împrăştiată de un obuz. Aflat în proximitatea morţii, a promis Celui de Sus că va ridica o mănăstire pe acel loc, dacă va scăpa cu viaţă. Cuvântul pe care şi l-a dat la cumpăna dintre viaţă şi moarte a prins contur între anii 1936-1939, atunci când a ctitorit, pe banii săi, biserica şi anexele mănăstirii. În memoria mamei sale, mănăstirea a primit hramul „Sfânta Ana”. Din anumite raţiuni religioase, aşezământul de cult nu a fost târnosit atunci, ci abia în anul 1990. În anul 1974 fusese donat Patriarhiei Române.
Dar acesta nu a fost singurul act de recunoştinţă înfăptuit de Pamfil Şeicaru. Indignat de faptul că pe locul celebrei bătălii de la Mărăşeşti nu exista decât o tablă cu menţionarea evenimentului istoric, a luat iniţiativa ridicării unui monument, tot pe cheltuiala sa. Acesta a fost realizat în anul 1934 de sculptorul Oscar Han şi poartă denumirea de Monumentul Victoriei de la Tişiţa. De asemenea, a mai ridicat un monument în Spania, la Val de Roi şi o troiţă în Ucraina.
Fiind recunoscut ca unul dintre cei mai influenţi, dacă nu cel mai influent ziarist din perioada interbelică, Pamfil Şeicaru a fost şi iniţiatorul înfiinţării Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, în anul 1919. Iată doar câteva motive pentru care în data de 20 august 2020, la Mănăstirea Sfânta Ana din Orşova, s-au adunat mai mulţi membri ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România pentru a-l comemora pe marele înaintaş, la împlinirea a 76 de ani de la plecarea sa definitivă din ţară, într-o conjunctură care nu i-a mai permis reîntoarcerea. Decedat la München, a fost adus mai târziu în ţară, la Cimitirul Sfânta Vineri, iar rămăşiţele sale pământeşti au fost reînhumate în anul 2005 în tinda bisericii pe care a ctitorit-o în deceniul patru al secolului trecut.
În cuvântarea ţinută după slujba de pomenire, părintele consilier eparhial Mihai Zorilă a subliniat tocmai latura de om de cuvânt a lui Pamfil Şeicaru, cel care nu a uitat făgăduinţa făcută lui Dumnezeu şi a ridicat, în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, mănăstirea cu hramul „Sfânta Ana” din Orşova.
Preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), Doru Dinu Glăvan a vorbit, la rândul său, despre rolul determinant pe care Pamfil Şeicaru l-a avut în constituirea primei uniuni a gazetarilor români, în urmă cu 101 ani. Ca omagiu pentru tot ceea ce a însemnat Pamfil Şeicaru pentru breasla ziariştilor, Doru Dinu Glăvan a predat maicii stareţe Iustina Popovici un înscris de recunoştinţă şi o plachetă, pentru a fi păstrate în biblioteca mănăstirii.
Rememorarea vieţii şi personalităţii marelui ziarist a continuat în biblioteca mănăstirii, un spaţiu pe care l-ai putea numi „acasă”, cu o ambianţă primitoare şi pereţi tapetaţi cu cărţi. Au fost prezentate două filme de autor, „Drumul eroilor” (2001) şi „Întoarcerea ctitorului” (2007), realizate de ziaristul Dan Şalapa din Drobeta Turnu-Severin. Evident, s-a iscat un dialog pe marginea celor prezentate, au fost făcute analize interesante şi s-au lansat invitaţii la alte manifestări asemănătoare. Dinu Doru Glăvan, preşedintele UZPR, a propus ca întâlnirea ziariştilor de la Orşova să fie reeditată anual, sub genericul „Jertfă şi onoare” în meseria de gazetar.
Pamfil Şeicaru a fost Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, director al ziarului „Curentul” (1928-1944), autor a peste 2500 de articole, 10 cărţi de istorie europeană şi mai multe portrete ale unor personalităţi marcante din România interbelică (C. Stere, A.C. Cuza, O. Goga, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi).
La comemorarea sa au fost prezenţi şefi de filiale şi ziarişti din Caraş-Severin, Mehedinţi, Timiş, Dolj, Gorj şi Bucureşti (din conducerea UZPR).
Adina Andriţoiu
