De câteva luni de când în zona Gorjului nu a mai plouat aşa cum era nevoie locuitorii din Târgu Jiu se confruntă cu problema alimentării cu apă în diverse momente ale zilei. Cei mai afectaţi sunt cei care stau în apartamente aflate la etajele superioare ale blocurilor, pentru ei alimentarea cu apă fiind o problemă cât se poate de serioasă. Apa nu se opreşte pentru perioade mari de timp, dar seară de seară, chiar şi pentru două ore, sau chiar la prânz, prin robinetele de la chiuvetă nu curge nicio picătură. „Am boilerul care nu porneşte efectiv pentru că nu există apă. La noi în zonă, aici pe Zambilelor, se lucrează la reţea, la canalizare, nu ştiu ce fac, dar de când sapă am văzut că se opreşte apa şi câte două ore. La mine mai puţin că eu nu stau la etajul 3 sau 4, dar la vecinii de deasupra înţeleg că apa nu ajunge deloc. Oricum şi la noi presiunea este mică şi nu pleacă nici boilerul nici centrala. Nu ştiu cât va mai dura”, spune o locatară de la unul dintre blocurile afectate de problemele cu alimentarea cu apă. Ca ea sunt multe altele, care au învăţat orele în care rămân fără apă.
Zilnic Aparegio emite comunicate de presă în care îşi informează abonaţii despre problemele din reţea şi îşi cere scuze pentru inconvenientele create. Directorul general Traian Pătrăşcoiu îşi cere şi el scuze personal tuturor celor care au probleme cu apa şi explică şi de ce s-a ajuns aici. Seceta a dus la diminuarea drastică a râurilor Şuşiţa şi Sohodol din care este alimentat municipiul, dar pierderile cele mai mari se înregistrează la conductele Aparegio. Trei sferturi din apa ce ar trebui să ajungă în apartamentele din oraş se scurge în pământ prin conductele care sunt „sită”. „Conductele de alimentare sunt îngropate la adâncimi foarte mari, de 4-5 şi chiar 6 metri şi au fisuri care generează pierderi mari. Aducem apă multă, dar pierderile sunt foarte mari. Avem un proiect pe finanţare europeană pentru înlocuirea acestor conducte şi sperăm să reducem pierderile de la 70-80% cât este în prezent la maxim 30%. E un deziderat. Există şi o directivă a UE pe care trebuie să o respectăm şi pe care o vom implementa doar după ce vom obţine finanţare europeană, finanţare pentru care vom semna un contract la sfârşitul acestei luni. Avem forajele din zona de nord a oraşului, dar aportul lor este redus la reţea. Îmi cer scuze la consumatori, dar realitatea aceasta este. Lucrurile trenează de 40 – 50 de ani şi nu am reuşit să ne aliniem. Nu s-a spus adevărul despre aceste pierderi niciodată. Fiind conductele la adâncimi foarte mari nici nu ştim unde să intervenim pentru a face reparaţiile. După ce se va moderniza reţeaua altfel vor sta lucrurile”, a explicat Traian Pătrăşcoiu.
La nivelul judeţului lucrurile sunt şi mai complicate. Majoritatea râurilor au secat, iar în câteva locuri acestea au dispărut complet. Şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj, Ion Călinoiu, crede că am avea nevoie de zile întregi de ploaie pentru ca lucrurile să revină la normal cât de cât. Până atunci specialiştii din subordinea sa continuă să monitorizeze zilele şi zonele afectate de secetă, ultimele ploi abundente fiind înregistrate la începutul verii, în luna iunie. „Râurile Pojaru şi Amaradia sunt complet seci, nu mai au apă pe anumite secţiuni, la staţiile Ohaba şi Poieniţa. Pe Jiu am avut un debit de 5,58 mc/s faţă de o medie multianuală de 21,4 mc/s. Efectul prelungit al secetei şi-a spus cuvântul. Avem nevoie de un regim pluviometric însemnat pentru a reveni la normal. Să sperăm că pe parcursul toamnei vor reveni ploile şi poate o zăpadă mai bogată pentru a ieşi cu bine în primăvara din 2020”, afirmă şeful SGA Gorj.
