Locul doi din ţară, pe această poziţie se situează judeţul nostru în privinţa numărul de capre negre ce vor fi împuşcate în următoarea perioadă. Conform cotelor aprobate de autorităţi, în Gorj ar urma să fie vânate 104 exemplare, în timp ce la Vâlcea, judeţul de pe primul lor, numărul exemplarelor ajunge la 128. În ambele judeţe există fonduri de vânătoare care sunt administrate de un gorjean extrem de cunoscut celor pasionaţi de aşa ceva. Ion Coşleba are în administrare peste 70.000 de hectare de teren, o suprafaţa uriaşă, pe care însă, după cum o arată cifrele, o administrează foarte bine. Acesta spune că aici se află şi cheia explicaţiei în privinţa numărului mare de capre ce pot fi vânate în judeţul nostru şi în cel vecin. Animalele aflate pe fondurile de vânătoare administrate de Coşleba sunt bine hrănite şi, în acelaşi timp, bine păzite. Numărul actelor de braconaj a scăzut considerabil în ultimii ani şi asta pentru că paznicii de vânătoare au în dotare maşini performante, dar şi camere de supraveghere cu care pot monitoriza suprafeţe uriaşe de teren. În plus, nu sunt vânate animalele care pot contribui la înmulţirea speciei, ci cele care sunt bolnave ori în vârstă. Aşa se face că Braşovul sau Prahova, judeţe aflate doar în zonă montană, de abia au împreună vreo 100 de exemplare de capră neagră ce urmează să fie vânate. Hunedoara, judeţ vecin cu Gorjul şi Vâlcea are şi mai puţine exemplare şi explicaţia ar fi simplă. Animalele preferă partea sudică a masivelor montane, adică fix zona Gorjului şi a Vâlcei pentru că aici găsesc condiţii mai bune de trai.
„Nici un gestionar nu urmăreşte să împuşte mai multe animale decât e normal să fie vânate. Nu vor fi vânate nici măcar acestea care sunt aprobate. Cota de recoltă s-a calculat în baza unei formule, după o evaluare în teren făcută conform legislaţiei în vigoare. Dacă sunt solicitări, se vor vâna, dar pentru început se vor vâna exemplarele, atât la capră neagră, cât şi la cerb şi căprior, care sunt şchioape sau bătrâne. Personalul nostru observă aceste exemplare şi ele vor fi vânate cu prioritate. Anul trecut am vânat capre negre în vârstă pe care le-am văzut cu binoclul. Cine vine la vânătoare nu vrea să împuşte iezi sau femele, ci exemplarele îmbătrânite. Se cunosc după mărimea trofeelor. La capra neagră nu pică coarnele, aşa cum lumea crede că se întâmplă ca la cerb. Un trofeu de capră neagră porneşte de la 880 de euro şi poate ajunge şi la 2000 de euro. Se poate ajunge şi la 3000 de euro, e în funcţie de mărimea trofeului, dar acestea sunt foarte rare. Tariful de plecare este însă de 880 de euro. Avem vânători şi români şi străini. Vin din Germania, Austria, Spania şi chiar Norvegia, ţările nordice. Vânătoarea se face în anumite perioade, sub strictă supraveghere şi în baza unor autorizaţii de vânătoare. Se întocmesc fişe de evaluare, conform unui ordin de ministru, iar trofeele se expediază după ce noi le preparăm. E o întreagă activitate laborioasă. Nu e vorba doar că tragi cu arma şi ai împuşcat”, mai afirmă Coşleba. Printre românii de top care au ajuns în Gorj în ultimii ani pentru a împuşca o capră neagră a fost inclusiv Ion Ţiriac. Acesta nu a mai ajuns în Gorj de trei ani, dar când a trecut pe aici a fost interesat şi de mistreţi şi cerbi. A preferat Valea Olteţului pe un teren al Direcţiei Silvice Gorj.
Ion Coşleba spune că zona montană „cu stâncării” este cea mai bogată în turme de capră neagră, sezonul de vânătoare la această specie urmând să înceapă de acum încolo, după ce pică frunza din copaci. „Avem capre negre chiar şi la un kilometru de zona sătească. Valea Crasnei sau la Bumbeşti Jiu, în zona carierelor de la Porceni sunt capre negre în cârduri de câte 15 – 20 de exemplare. Iarna numărăm cârduri care ajung şi la câte 60 de capete. Pe versanţii sudici beneficiem ca judeţ de o expoziţie foarte bună, cu un habitat foarte bun nu doar pentru capre negre, ci şi pentru cerbi şi mistreţi. Pădurile sunt de foioase sau amestec de foioase cu răşinoase, iar paza bună a dus la creşterea efectivelor şi, automat, şi la creşterea cotelor de recoltă. Am reuşit creşterea efectivelor şi pentru că avem membri vânători care donează la asociaţie, pe bază de documente, hrană. În special porumb, sfeclă de zahăr, lucernă pentru perioada de iarna. Avem 52 de puncte de hrănire pentru ca vânatul să nu coboare în zonele locuite de oameni. Hrana se administrează prin sisteme automate. Umplem butoaiele cu porumb o dată pe săptămână, deşi urşii le distrug indiferent dacă le punem pe ţeavă metalică sau în arbori. Primim donaţii şi pentru echipamentul personalului de pază sau pentru repararea maşinilor de teren, mai ales că drumurile de munte sunt foarte proaste. Drumurile forestiere nu au mai avut investiţii în ultimii ani. Se exploatează doar masa lemnoasă cu maşini ce transportă 50 – 60 de tone, mai vin şi viiturile şi avem drumuri sub orice critică. Pe acele drumuri facem paza împotriva braconajului, mai ales că braconierii au arme performante în ultimii ani. Noi dorim să administrăm cât mai bine aceste fonduri de vânătoare, nicidecum nimeni nu urmăreşte să împuşte mai mult decât e normal să fie vânat”, mai afirmă Ion Coşleba.
