Cea mai mare plantaţie de cătină din ţară şi chiar din estul Europei există la Târgu Cărbuneşti şi îi aparţine omului de afaceri Ilie Potecaru. Aproape 50 de hectare a amenajat acesta aici, iar în această perioadă strânge prima recoltă. Şi-a făcut calculele în aşa fel încât să recolteze la doi ani o dată de pe o anumită suprafaţă de teren, iar acolo unde strânge recolta mai bine de jumătate rămâne în câmp. Pierderea este una asumată în condiţiile în care roadele sunt atât de multe încât nimănui nu îi pare rău că tone de cătină rămân sub cerul liber, pentru păsări, cel mai probabil. Arbuştii au crescut atât de mari încât crengile sunt tăiate cu drujba, Potecaru preferând recoltarea fructelor fără să fie atinse de mâna omului. Crengile sunt tăiate din arbuşti şi duse într-o cameră frigorifică la minus 38 de grade Celsius. După ce devin „bocnă”, crengile sunt scuturate şi de abia atunci fructele sunt strânse. Astfel se păstrează perfect calitatea acestora, aceea de a înmagazina într-un singur fruct cantitatea de vitamina C din şase portocale.
„Producţia de anul acesta este una excepţională. Avem pomi cu peste 20 kg , iar la hectar avem 2000 de pomi. Avem foarfece electrice pentru a tăia crengile, cam 1200 de euro costă una, dar acolo unde crengile sunt mari, şi sunt destule, folosim drujba. Am avut alţi proprietari de plantaţii din ţară care nu a crezut că folosim drujba la recoltare şi au venit aici ca să se convingă. M-au întrebat ce le dăm ca să ajungem la asemenea roade şi le-am spus că doar ne facem treaba, îngrijim toată plantaţia aşa cum trebuie, o udăm la timp cu sistemul de irigare prin picături şi avem un sol foarte bun aici”, declară omul de afaceri. Ce face acesta cu atâta cătină? Evident că o parte o vinde la export, dar are şi fabrică la Văleni, în Prahova, unde prelucrează fructele. Vrea ca anul viitor să aibă o fabrică şi la Târgu Cărbuneşti. Deocamdată aici a amenajat doar depozitul frigorific pentru a putea recolta cătina aşa cum şi-a propus de la început. „O mare din producţie merge la export, la 2,22 euro/kilogram, iar 100 de tone le păstrăm pentru noi. Avem propriul produs bazat pe miere, cătină şi apă alcalină. Creşte imunitatea copiilor, vindecă de cancer, are multiple utilizări. Un fruct de cătină conţine vitamina C din şase portocale, iar oamenii încep să afle lucrul acesta. Asta dacă fructul este cules ca la noi pentru că atunci când e recoltat cu mâna şi se rupe pieliţa a oxidat. Automat îşi pierde din proprietăţi şi în acel fruct nu mai există nici măcar echivalentul unei portocale”, spune Ilie Potecaru.
Cea mai mare problemă pentru acesta în recoltarea fructelor o reprezintă forţa de muncă. Tineri nu a găsit dispuşi să vină la muncă, dar a primit o mână nesperată de ajutor de la localnicii din Cojani care sunt mai în vârstă. Oameni trecuţi de 60-70 de ani vin şi muncesc în plantaţia de cătină şi, culmea, nici nu fac lucrul acesta pentru bani. Sunt mulţumiţi că omul de afaceri a modernizat biserica de aici şi a transformat-o în mănăstire, iar pe unii dintre ei i-a ajutat să ajungă la spitale din Bucureşti unde au putut să îşi rezolve problemele de sănătate. „Biserica era părăsită. Am reconstruit-o, am făcut chilii pentru călugări şi oamenilor le-a plăcut lucrul acesta. Oamenii nu vin să muncească pentru bani, ci pentru a mă ajuta. M-a şi mirat lucrul acesta, în condiţiile în care nu am găsit tineri care să fie dispuşi să lucreze alături de oamenii mai în vârstă care sunt obişnuiţi cu munca”, mai afirmă omul de afaceri.
