Producţia de mure din această vară se anunţă a fi una foarte bună, doi dintre cei mai mari producători din judeţdeclarând că aproape toată cantitatea va fi vândută în capitală sau chiar la export, pe pieţe din Occident. Ionel Burtea are la Țicleni una dintre cele mai mari plantaţii de acest gen, în anii trecuţi el reuşind să îşi convingă părinţii să renunţe la culturile de grâu şi porumb pentru a pune în pământ muri. Soiul este unul special, fără ţepi şi cu fructe foarte mari şi gustoase. Afacerea începută acum câţiva ani pe o suprafaţă mică de teren ocupă în prezent hectare bune, iar producţia este una nesperat de mare. „E primul an de maturitate a plantelor şi reuşim să obţinem undeva la 10 tone de fructe pe hectar. Avem aici 5 hectare doar pe această suprafaţă care până în urmă cu câţiva ani era plină de mărăcini. Avem piaţă de desfacere pentru că avem produse de calitate. Avem şi propria procesare, dar vindem şi către alţi procesatori. Primele fructe coapte merg către marile magazine din capitală, iar în vârful de sezon vor intra şi la procesare. Pe acest teren era pârloagă înainte. Acum ne bucurăm de o producţie foarte bună de mure. Soiul pe care îl cultivăm este achiziţionat de la institutul de la Mărăcineni, e o specie din Canada aclimatizată foarte bine la noi. Nu are ţepi, iar producţia pe fir, pe butaş e de 5 kilograme”, spune Ionel Burtea.
Fermierul din Țicleni nu se mulţumeşte însă doar cu vânzarea la raft a fructelor proaspete. După ce în anii trecuţi a inventat vinul din mure, pentru a valorifica producţia de fructe nevândute, acum, împreună cu un asociat, investeşte într-un depozit de refrigerare la Cojani. Depozitul va fi funcţional în circa o lună, când plantaţia de cătină va da primele roade pe acest an. E o investiţie de circa 200.000 de euro la care se lucrează de zor. La Bustuchin va fi ridicat un alt depozit de acest gen, investiţia aparţinându-i lui Aparicio Guzman. Spaniolul este cunoscut pentru plantaţia de şofran de aici, dar are hectare întregi şi de mure, pe care le vinde în vestul Europei. Guzman are şi el planuri mari pentru următorii ani. Pe lângă extinderea plantaţiei, în această toamnă se apucă de ridicarea unui depozit care să îi asigure păstrarea prospeţimii fructelor recoltate de la cooperativa pe care a înfiinţat-o alături de alţi zeci de localnici de pe Valea Amaradiei. Recolta bună din această vară îi dă speranţe pentru următorii ani. „Solul de aici este unul cu un potenţial extraordinar. Este foarte bun pentru culturile acestea şi asta se vede în recoltele bune pe care le obţinem. De anul trecut lucrăm la construirea unui depozit frigorific. Birocraţia românească ne-a tot făcut să amânăm termenele de începere a investiţiei, dar acum sperăm ca în septembrie, cel mai târziu, să începem lucrările la această investiţie care se va întinde pe circa 700 de metri patraţi. În comparaţie cu ceea ce avem noi în Spania este un proiect mic, pentru că acolo avem 40.000 de metri patraţi de depozite frigorifice, dar este un început. Am discutat cu partenerii mei din Germania, din Elveţia şi Spania şi avem cerinţe pentru 1300 de tone de fructe de pădure. Noi nu ajungem încă la această producţie, dar sperăm ca în câţiva ani să fim la acest nivel şi până atunci să avem funcţional şi depozitul care ne va fi de un real folos”, a explicat spaniolul. Recoltarea murelor de pe plantaţiile de pe Valea Amaradiei va începe săptămâna viitoare şi toată producţia va merge spre export.
