Comunicat de presă
Consiliul Judeţean Gorj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Primăria şi Consiliul Local Polovragi, Căminul Cultural Polovragi şi Ansamblul Folcloric “Cheile Olteţului” au organizat un spectacol de muzică populară, luni, 29 aprilie 2019 intitulat „Sus, sus, sus, la munte, sus”. Acest eveniment nu este singurul mod de distracţie pentru localnici, în toate cele trei seri de Paşte fiind organizat şi un bal. S-a alăturat evenimentului din data de 29 aprilie 2019 de la Căminul Cultural şi solista de muzică populară Rodica Popa-Comăniciu.
Balul de Paşte ocupă un loc foarte important în activitatea celor din Polovragi. Astfel, oamenii au prilejul să fie împreună, să socializeze şi să se distreze. Sătenii comunică între ei şi au ocazia să se cunoască mai bine.
Tradiţia cu spectacolul organizat de Sfintele Sărbători de Paşti şi de Crăciun este veche, de 65 de ani la Polovragi. A doua seară de Crăciun şi de Sfintele Sărbători de Paşte, membrii Ansamblului Folcloric “Cheile Olteţului” îşi încântă localnicii cu un spectacol în care se îmbină tradiţia cu modernismul, prin muzica populară, dans popular, teatru, dans modern şi parodie muzicală sau pantonimă ce are în spate o poveste cunoscută: Scufiţa Roşie, Albă ca Zăpada, Capra cu trei iezi sau chiar problemele din ziua de astăzi: discriminarea, căsătoria prematură a tinerilor. În ultimii 6 ani, ca şi o noutate dar şi încantare pentru locuitorii comunei Polovragi, a fost invitată, la fiecare spectacol, câte o personalitate marcantă a muzicii populare ca de exemplu: Claudia Ionaş, Aura Stoican, Ilie Dură, Robert Târnăveanu, Roberta Crintea, dar şi alţi artişti consacraţi.
Ansamblul Folcloric Cheile Olteţului din Polovragi s-a înfiinţat în 1954, anul acesta împlinesc 65 de ani de activitate, eveniment ce va fi marcat pe perioada verii printr-un spectacol în care vor fi aduşi în scenă toţi locuitorii comunei Polovragi care au făcut parte din Ansamblu şi vor încerca să readucă în scenă cele mai frumoase momente care au avut loc în cadrul spectacolelor organizate în ultimi 65 de ani. Este posibil ca evenimentul să se întindă pe durata a 2 zile, deoarece organizatorii nu se vor limita doar la partea folclorică. Vor încerca să pună în scenă şi cunoscutele piese: “Babele la mare”, „D ale Carnavalului” de I.L.Caragiale sau chiar ….”Omul Pană de Trabant”, dar şi dansuri moderne şi colaje muzicale realizate cu ani în urmă în colaborare cu cunoscutul actor al teatrului Ion Creangă din Bucureşti, Cristian Boieriu alias BOBO.
De-a lungul timpului Ansamblul a colaborat cu Ansamblul Artistic Profesionist Doina Gorjului, iar la recomandarea regretatului Liviu Dafinescu au avut spectacole în ţări ca Franţa şi Italia, din 1997 până în 2000, coregraf al ansamblului fiind regretatul maestru coregraf Ştefan Mirulescu şi instructor-coregraf, actualul primar Epure Gheorghe. Datorită unei bune colaborări cu cadrele didactice şi cu Şcoala Generală de la Polovragi, ansamblul a ajuns la aproximativ 200 de membri cu vârste cuprinse între 5-90 de ani.
De 10 ani frâiele ansamblului au fost preluate de Andreea David şi ea membră de 20 de ani în cadrul Ansamblului datorită doamnei învăţătoare Doina Bălan, a domnului Ştefan Mirulescu şi a domnului Gheorghe Epure. În ultimii ani Ansamblul a participat la mai multe festivaluri ale Portului Popular din Sibiu, Vâlcea, Argeş şi Gorj. A reprezentat Polovragiul în ţări ca Italia, Polonia, Serbia, Bulgaria şi Franţa.
Anul trecut a luat parte la Proiectul Satele Unite ale României organizat la Săpânţa cu ocazia Centenarului, eveniment unde a reprezentat cu mândrie Gorjul şi mai ales Portul ungurenesc, port ce s-a infiltrat din Mărginimea Sibiului în Oltenia. Odată cu el au trecut şi cântecele ciobaneşti şi împreună au pus stăpânire pe sufletul oamenilor de la Gura Olteţului.
În prezent Ansamblul numără 100 de membrii cu vârste cuprinse între 8 şi 90 de ani, dansatori, solişti vocali, grup de fluieraşi şi prezintă suite de dansuri din mărginime, din zona Gorjului şi anul trecut, cu ocazia centenarului, au încercat să unească România într-o suită de dansuri în care sunt prezentate 5 din cele 10 regiuni etnografice ale ţării şi anume Maramureş, Moldova, Oltenia, Banat şi Ardeal. Sunt bucuroşi că au reuşit să prezinte 5 din cele 10 regiuni istorice ale ţării, zone unde convieţuiesc oameni pentru care tradiţia a însemnat ceva aproape sacru, cu reguli de bunăcuviinţă creştină, cu obiceiuri şi rânduieli bine conturate şi respectate cu sfinţenie.
