INFORMARE DE PRESĂ
În cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Gorj, ce a avut loc astăzi, 31.01.2019, la sediul Instituţiei Prefectului-Judeţul Gorj, a fost aprobat proiectul de hotărâre privind declararea Anului 2019 „Centenar Dincă Schileru”.
Pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la moartea personalităţii gorjene, va fi alcătuit un Program cultural care va cuprinde o serie de manifestări omagiale, elaborate de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Muzeul Judeţean Gorj ”Alexandru Ştefulescu”, Ansamblul Artistic Profesionist “Doina Gorjului” Târgu-Jiu şi Biblioteca Judeţeană ”Christian Tell”, în parteneriat cu Primăria Comunei Schela şi Primăria Comunei Bîlteni.
Proiectul de hotărâre supus dezbaterii, a fost susţinut de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Gheorghe Nichifor. Acesta a motivat importanţa personalităţii Dincă Schileru pentru judeţul Gorj, atât din punct de vedere cultural cât şi istoric:
”Născut pe meleaguri gorjene, Dincă Schileru (1846-1919) a fost un autodidact şi un perfecţionist. A cunoscut din copilărie realităţile lumii rurale şi a demonstrat în timp autentice abilităţi de întreprinzător, construindu-şi o avere considerabilă din comerţ şi exploatarea bogăţiilor solului şi subsolului, punând umărul prin acţiuni de pionierat la dezvoltarea economică a judeţului.
Aşezat, prin căsătorie, la Bâlteni, a avut idei şi aptitudini neobişnuite, a mers din succes în succes, urmându-şi steaua cu îndârjire şi arătând tuturor reuşite excepţionale nu numai în plan economic, ci şi social, la cel mai înalt nivel al timpului său. S-a îngrijit de familie, a făcut avere, i-a ajutat pe cei din jur să câştige, practicând un spirit capitalist declarat de câte ori a avut ocazia. Este un deschizător de drumuri în ceea ce priveşte exploatarea cărbunelui şi a petrolului la Gorj, fie personal, fie cu susţinerea întreprinzătorilor străini.
Şlefuit la „şcoala vieţii”, a înţeles mai mult decât mulţi alţii că între factorii succesului obligatoriu trebuie să fie curajul, hărnicia, disciplina personală, iniţiativa şi consideraţia faţă de cei mulţi. În vremurile tulburi de atunci, n-a pregetat să dăruiască din ceea ce era al său şi pentru alţii. Oamenii de mare spirit l-au zugrăvit ca pe un simbol al timpului şi locului său. Chiar neprietenii au avut puterea, uneori, să-şi înfrângă orgoliul, atunci când l-au avut în faţă.
Familia sa, o fericită simbioză între moşnenii din zona Schelei, zonă de munte, şi cea a Bâltenilor, spaţiu aşezat, favorabil cultivării cerealelor, s-a dezvoltat în chip armonios şi a dat Gorjului şi ţării nume de succes.
Căsătorit cu o fată de familie bună, având de partea sa destoinicia de a face bani, înzestrat cu înfăţişare plăcută, sănătos şi cu putere de muncă, a realizat repede că se poate încumeta să atace frontal cele trei mari condiţii necesare unei cariere politice: dorinţa de a conduce, capacitate personală şi sprijinul comunităţii. Înţelegând rostul controlului informaţiei, se pare că a avut multiple relaţii în presa locală (poate şi propriul ziar, la Târgu-Jiu), precum şi o multitudine de colaboratori „dezinteresaţi”, din cele mai diverse zone socio-profesionale.
Şi-a început cariera politică la Gorj, în Consiliul Judeţean, organismul local cel mai important. În calitate de consilier sau vicepreşedinte şi-a expus responsabil şi curajos punctele de vedere, chiar dacă în multe situaţii, acestea nu au fost acceptate. În această perioadă se derulează, probabil, cel mai tragic episod din viaţa sa, atentatul pus la cale de rivalii din Bâlteni, localitatea de adopţie.
Chiar dacă se exprima de cele mai multe ori alambicat, cu paranteze inutile şi cu ieşiri verbale necontrolate, mesajul său a fost întotdeauna uşor de perceput, fiind punctat în mod repetat, abil am putea spune, cu aceleaşi idei. Se născuse cu un autentic spirit de înţelegere a sensurilor ascunse a problemelor, fiind capabil de reţinere şi neimplicare în dezbaterea unor chestiuni unde pregătirea sa era deficitară.
Spiritul documentelor ni-l relevă ca pe un fervent susţinător al legilor de învoieli agricole, legea maximului, legile de organizare a învăţământului, legea minelor, proiectele de reformă electorală, investiţii în construcţia căi ferate şi drumuri etc. Pentru a-şi demonstra vocaţia de autentic om politic, se angajează în argumente şi „gustate” răspunsuri la Mesajul Tronului, chiar în perioadele de opoziţie ale partidului său. Ca politician, profilul i s-a configurat pe deplin în cadrul Partidului Naţional Liberal, în perioada 1876-1888, unde a reprezentat cu demnitate colegiul sătenilor, fiind protagonist sau susţinător al legislaţiei care avea în vedere lumea rurală.
Deşi au existat şi momente de obedienţă politică, de cele mai multe ori a ştiut să se delimiteze chiar de colegii din propria formaţiune, atunci când a fost obligat să-şi apere punctele de vedere. Într-o manieră răspicată a reuşit să se impună, în condiţiile dificile de atunci, când accesul şi exprimarea adevăraţilor reprezentanţi ai ţărănimii în Parlament erau frecvent obstaculate.
În ce priveşte poziţionarea sa în cadrul partidului, al cărui membru era, Dincă Schileru s-a aflat întotdeauna în partea stângă. Din aceste motive, este iniţiator, alături de personalităţi, precum Constantin Dobrescu-Argeş, Mucenic Dinescu şi alţii, a primelor forme de organizare politică a ţărănimii. Această preocupare susţinută, alături de cea parlamentară, l-au determinat să înţeleagă la dimensiuni realiste resorturile interne ale evenimentelor din 1907, faţă de care a adoptat o atitudine moderată.
Chiar dacă a fost mai mult un autodidact, omul gorjean s-a aplecat cu multă căldură asupra culturii şi învăţământului din Gorj, atât ca parlamentar, consilier judeţean sau numai în calitate de simplu cetăţean. A susţinut material organizarea serbărilor culturale şi a conferinţelor, Muzeul Judeţean al Gorjului, Şcoala şi Biserica, odraslele oamenilor săraci din mediul rural etc. Iniţiativele din Gorj, şi nu numai, coincid în chip fericit cu perioada când se derula o amplă dezbatere asupra căilor şi ideologiilor ce urmau a fi îmbrăţişate de clasa politică, ea însăşi aflată într-un real proces de maturizare. Se pregătea o generaţie, el fiind părtaş la acest proces, capabil să înţeleagă sensurile complexe ale evenimentelor conexe Marii Uniri. Aşa pot fi mai uşor înţelese gesturi şi atitudini ale gorjenilor din anii aceia de răscruce.
În plan ideatic se discuta despre „elita socială” şi izvoarele social-intelectuale ale acesteia, despre suveranitatea naţională şi drepturile democratice iar, în acest context, despre o viaţă social-politică întemeiată pe moralitate şi ordine, toate fiind strâns legate de instruirea temeinică a tinerelor generaţii, de progresul învăţământului românesc şi culturii naţionale. Spirit lucid, întreprinzător, Dincă Schileru considera educaţia, cultura în general, ca factori de primă importanţă în propăşirea materială şi spirituală a lumii rurale.
Posteritatea l-a reţinut pe „Nenea Dincă” în folclorul local, în memoria colectivă, în articole şi studii contemporane şi postume. Personalitatea sa este conturată într-o autentică „legendă vie şi productivă, capabilă să lumineze complexitatea „spiritului pandur” şi mentalitatea gorjenească, într-un cuvânt „pecetea diferenţierii regionale”. Pe de altă parte, propaganda comunistă l-a categorisit drept „explorator”, nedemn de a fi alături de „ţărănimea muncitoare” din judeţul său. Aproape de fiecare dată când presa locală avea nevoie de exemple negative ale „odiosului regim burghezo-moşieresc”, numele său era nelipsit.”
Proiectul de hotărâre privind declararea Anului 2019 „Centenar Dincă Schileru” a fost iniţiat de: Gheorghe Nichifor-vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Muja – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Dumitru Fârţă – consilier judeţean, Nicolae Cilibiu – consilier judeţean, Victor Banţa-consilier judeţean , Denisa-Zenobia Şuţă -consilier judeţean , Gheorghe Orzan -consilier judeţean.
BIROUL DE PRESĂ
