Una dintre consecinţele grave a căderilor masive de zăpadă de la începutul anului o reprezintă distrugerile din livezile de pomi fructiferi. Mulţi dintre gorjenii care au livezi mai mici sau mai mari pe lângă gospodăriile proprii au constatat în aceste zile că merii, prunii şi chiar vişinii sau perii au fost puşi la pământ. Crengile acestora nu au putut să facă faţă greutăţii mult prea mari a zăpezii îngheţate, iar acum peisajele dezolante au luat locul livezilor de care oamenii se bucurau până la sfârşitul anului trecut.
După o toamnă bogată în roade, acum natura arată şi reversul medaliei inclusiv la Staţiunea de Cercetare Pomicolă Târgu Jiu. Plantaţia de gutui de la marginea municipiului este compromisă pe hectare întregi, pomii mai în vârstă fiind cei care s-au rupt cel mai uşor sub greutatea zăpezii. Şi, ca şi cum nu era suficient, acum plantaţia este sub apa acumulată acolo de pe versanţi, directorul Ion Călinoiu estimând distrugeri de circa 35%, la o primă evaluare.„Cred că paguba ajunge la 35% la nivelul coroanei. Producţia va fi afectată şi în următorii 2-3 ani, până se reface coroana fiecărui pom. Căutăm să regenerăm şarpanetele şi să facem lucrări de intervenţie pentru a reduce pierderile, mai ales că, aşa cum poate observa oricine trece pe aici, există şi un exces de apă la sol. Şi acesta poate avea influenţe negative pentru că poate duce la asfixierea pomilor şi la uscarea lor în timp”, explică directorul Staţiunii Pomicole.
În satele din împrejur, dar şi în cele din zona submontană, până la graniţa cu judeţul Vâlcea, aproape nu există livadă care să nu aibă pomi rupţi. La Bălăneşti sau la Roşia de Amaradia, de exemplu, oamenii sunt îndureraţi să vadă cum zăpada le-a pus la pământ într-o noapte arbori pe care i-au crescut în ani de zile şi care acum au devenit doar lemne de foc. „ A nins, a plouat, a îngheţat noaptea şi dimineaţa când am mers să văd cum se prezintă livada am văzut că aveam 70 de pruni puşi la pământ. Ce puteam să mai fac? E exact cum s-a întâmplat la cei cu solariile, care au fost distruse tot aşa de ninsorile abundente”, spune unul dintre păgubiţi. Şi acelaşi lucru s-a întâmplat în sute de gospodării, nimeni nefiind despăgubit pentru cele întâmplate. Nici măcar staţiunea pomicolă nu va primi vreun ajutor pentru că nu au fost fonduri în vederea încheierii unei asigurări în acest sens.
Şeful Direcţiei Agricole Gorj, Alin Petrică, afirmă că oamenii ar fi putut beneficia de un ajutor de la stat dacă în termen de 24 de ore de la constatarea pagubei ar fi mers cu o cerere către primăria din localitate. O comisie ar fi venit în teren să vadă cum stau lucrurile, iar apoi, în caz de confirmare, documentul ajungea la Direcţia Agricolă care, la rândul său, îl înainta la Ministerul Agriculturii. „Fie că vorbim de pomi rupţi de zăpadă sau solarii ori alte spaţii protejate, în 24 de ore de la eveniment, persoanele afectate urmează a se adresa primăriei pe raza căreia îşi au fermele, după care o comisie se deplasează la faţa locului. Se întocmeşte un proces verbal care, ulterior, ajunge la un departament specializat de la ISU Gorj şi Prefectură, dar şi la noi, pentru a-l trimite către Ministerul Agriculturii. Dacă se va decide la nivel de guvern să se acorde despăgubiri, se va lua o hotărâre, mai ales că nu suntem singurul judeţ care are parte de astfel de pagube. De la primării nu am primit însă nici un document deocamdată, ci doar telefoane primite de la diverşi primari interesaţi de aceste proceduri”, a menţionat Petrică.
