A expirat termenul până la care vreunul dintre moştenitorii lui Constantin Brâncuşi din Peştişani mai putea revendica terenul pe care se află resturile casei despre care se spune că ar fi cea în care a copilărit acesta şi, ca urmare, întreaga proprietate a intrat de ieri în posesia primăriei din localitate. Niciunul dintre urmaşi nu a făcut vreun demers în această perioadă pentru a cere autorităţilor locale dreptul de a primi în proprietate terenul şi casa, rudele artistului, persoane în vârstă, spunând că nu mai doreau încă o bucată de pământ în acte. Temându-se şi că ar trebui să plătească impozite, dar şi pentru că nu s-au înţeles care dintre ei eventual să formuleze o cerere de retrocedare, până la urmă nimeni nu a făcut nimic şi, ca urmare, casa şi pământul au ajuns la primărie.
Cel mai bucuros din toată situaţia respectivă este primarul Cosmin Pigui, care are planuri mari cu locaţia respectivă. El speră să recupereze cele câteva grinzi considerate originale din casa aflată acum în ruină pentru a putea reconstrui cu ajutorul lor o clădire care să semene cu construcţia din lemn în care a copilărit Brâncuşi. Primarul vrea să ia în administrare şi actuala casă muzeu, aflată în apropierea celei „originale” şi, speră să dezvolte zona pentru a atrage cât mai mulţi turişti. „De la momentul la care s-a născut Brâncuşi casa a suferit multe modificări, ca şi compartimentări, dar în baza fotografiilor pe care le avem încercăm să o refacem aşa cum a fost. Turiştii o vor putea vizita sper anul viitor. Va dura ceva pentru că e vorba de un monument istoric şi documentaţia se va întinde pe parcursul câtorva luni. Până atunci o vom proteja şi sunt convins că va ieşi ceva cu adevărat foarte frumos şi ne vom spăla ruşinea pentru tot ceea ce s-a întâmplat până acum”, a menţionat edilul din Peştişani.
Pigui va apela la specialişti din Ministerul Culturii, un secretar de stat deja declarând public recent că îl susţine în demersurile sale pe primarul din Peştişani. Apoi trebuie luate avize de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi de abia după ce un proiect va fi aprobat trebuie asigurată finanţarea, pentru lucrările propriu zise mai fiind de aşteptat. Unul dintre specialiştii în astfel de lucrări, arhitectul Iulian Cămui, nu este însă atât de optimist pe cât este şi primarul din Peştişani. El spune că e aproape imposibilă construirea unei case „originale” atâta timp cât lemnele din aceasta nu sunt certificate ca fiind „originale”. Expertizele de acest gen durează şi costă bani, iar pentru a putea reconstrui o astfel de casă e nevoie ca în resturile actuale să fie identificate suficient de multe elemente autentice care să poată fi folosite apoi la reconstruirea despre care vorbeşte Pigui. „E puţin probabil să facem o casă după dimensiunile originale, mai ales că ne lipseşte şi materialul documentar. Nu ştiu câte grinzi sunt originale. Pot să merg să spun că nu e niciuna. Sunt criterii în funcţie de vechime, esenţă, dimensiuni, în baza cărora am putea să tragem o concluzie total diferită faţă de pretenţiile care se pun în discuţie la ora actuală”, a menţionat Cămui.
