Dorinţa autorităţilor locale şi judeţene de a înfiinţa un muzeu Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu ar putea să nu se materializeze prea curând. De câţiva ani de când au demarat discuţiile şi procedurile pe această temă progresele sunt nesemnificative, chiar dacă spaţiul în care ar urma să fie amenajat muzeul a fost pus la dispoziţia Ministerului Culturii. Curatorul Atelierului Brâncuşi de la Paris, Doina Lemny, prezentă la Târgu Jiu la împlinirea celor 80 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor, a declarat destul de tranşant că un muzeu dedicat sculptorului nu îşi are rostul pe malul Jiului. Ea este de părere că aici nu ar mai fi nimic interesant de expus pentru vizitatori atâta timp cât oraşul are deja singurele opere brâncuşiene din lume expuse în aer liber. În plus, mare parte din obiectele care i-au aparţinut artistului se regăsesc la Paris, acolo unde Brâncuşi a trăit şi a creat vreme de peste o jumătate de secol.
„Ce să expui? E casa memorială de la Hobiţa, dar este doar o casă ţărănească tipică din Gorj. Să fim serioşi, poate fi asemănătoare cu cea din Bărăgan, din Moldova, dar nu este o casă memorială Brâncuşi deloc! În muzeul Brâncuşi ce am putea expune când ai Ansamblul alături? Documentaţie nu există, iar dacă ar trebui să acumulăm pentru Târgu Jiu documentaţie ar fi numai copii xerox, care nu interesează pe nimeni. Ştiu că se fac eforturi ale Uniunii Artiştilor Plastici de a face aceste tabere de sculptură vara. E foarte frumos. Ele nu contribuie însă la un muzeu Brâncuşi. Autorităţile pot să îşi ia gândul de la acest lucru pentru că nu avem ce expune într-un muzeu Brâncuşi. Nu avem opere. Ansamblul în sine este un muzeu. Nu mai trebuie o construcţie alături în care să expunem ce? Fotocopii xerox? Nu ai ce să expui! Nu aşa îl respectăm pe Brâncuşi!”, a precizat Doina Lemny.
Aceasta afirmă că autorităţile ar trebui să se preocupe mai degrabă de îmbunătăţirea infrastructurii şi să se asigure că turiştii au drumuri bune şi căi ferate moderne care să îi ajute să vină la Târgu Jiu. Muzeul în aer liber cu operele brâncuşiene poate fi motorul dezvoltării urbei de pe Jiu, dacă turiştilor le sunt asigurate însă şi condiţii facile de acces. Până atunci, iubitorii lui Brâncuşi ar trebui să se bucure cât mai mult de moştenirea lăsată de acesta oraşului. „Brâncuşi a fost foarte fericit pentru acest Ansamblu de la Târgu Jiu. Era conştient că lasă ţării sinteza operei sale. Ca un bun gospodar ce era şi-a împărţit moştenirea în mai multe părţi în locurile dragi lui. La Bucureşti există o colecţie din sculpturile lui din tinereţe, la Craiova de asemenea, iar la Târgu Jiu a creat sinteza operei sale pentru că i s-a dat ocazia şi de către Liga Femeilor Gorjene condusă de Arethia Tătărăscu. A fost foarte entuziasmat când a primit această comandă. A avut tot ce i-a trebuit, a impus propriile condiţii şi a realizat o capodoperă pe care sperăm să o introducem cât mai curând pe lista UNESCO. La Paris a lăsat atelierul şi o spun cu aceiaşi convingere că Brâncuşi ştia că acolo le era mai uşor oamenilor să vină şi să vadă ce a creat el timp de 50 de ani. Să nu uităm că a trăit la Paris din 1904 până în 1957. Era normal ca un bun gospodar să îşi împartă moştenirea în locurile dragi lui”, mai afirmă Doina Lemny.
