COMUNICAT DE PRESĂ
Evenimentul “Centenarul Primului Război Mondial. Reconstituirea istorico-militară. Luptele din Poiana lui Mihai Viteazul”, care va avea loc duminică, 26 august 2018, ora 16.00, în comuna Schela, Poiana lui Mihai Viteazul, este un proiect dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918 şi evocării momentelor istorice parcurse de ţările române în timpul Primului Război Mondial, ca paşi premergători ai înfăptuirii României Mari, fiind finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
Într-un loc încărcat de istorie, unde s-a aflat linia reală a frontului, şi astăzi regăsindu-se urme ale tranşeelor din timpul primei conflagraţii mondiale, se vor reconstitui luptele din vara anului 1916 când România intră în Marele Război. Vor fi puse în scenă secvenţe de luptă din acele vremuri de către cel puţin 50 de ostaşi îmbrăcaţi în uniforme militare, ai diferitor asociaţii ce păstrează tradiţiile militare din epocă. Pentru o imagine cât mai veridică, se vor trage focuri de armă cu muniţie de manevră, se va face darea de raport şi se va ţine un moment de reculegere în amintirea eroilor neamului.
Reconstituirea istorico-militară ”Luptele din Poiana lui Mihai Viteazul”, este o activitate educativă ce îşi doreşte să readucă în memoria colectivă importanţa sacrificiului ostaşilor armatei române, mai ales dacă se ştie că unii participanţi au avut strămoşi care au luat parte direct la anumite evenimente istorice. Pentru alţii, reconstituirea istorică va fi o evadare din cotidian.
Organizatorii evenimentului: Consiliul Judeţean Gorj prin Muzeul Judeţean Gorj ”Alexandru Ştefulescu”, în parteneriat cu asociaţiile: ”Tradiţii Ostăşeşti”, ”Tomis Constanţa”, ”6 Dorobanţi”, ”Edelweiss Ost”, Clubul de Istorie Militară Bucureşti, S.C. Hunter Star S.R.L., vă invită duminică, 26 august 2018, ora 16.00, în comuna Schela, Poiana lui Mihai Viteazul, la o adevărată lecţie de istorie. Secvenţa ”Luptele din Poiana lui Mihai Viteazul” se integrează în următorul context istoric general:
În urma acordului încheiat cu Puterile Antantei în noaptea de 14/27-15/28 august 1916 trupele române au atacat frontiera austro-ungară. Acţiunea a prilejuit emiterea primului comunicat oficial al Marelui Cartier General Român prin care se relata evenimentul epocal al trecerii Carpaţilor. Intrarea României în război alături de puterile Antantei a fost percepută în mod diferit de către populaţia Țării Haţegului. „Clipele de bucurie sufletească curând s-au prefăcut în lacrămi amare, deoarece Haţegul fiind aproape de graniţa dinspre miazăzi, cu pasul Vulcan şi defileul Surduc, deja a 2-a zi se auzea sunetul tunurilor, intrată fiind armata română în Petroşani şi pe întreaga Vale a Jiului”, spunea un document al vremii.
Acţiunile militare ale armatei române s-au derulat cu rapiditate. Trupele de acoperire alcătuite din regimentele de gorjeni 18 şi 58 au ocupat Petroşanii formând Divizia a 11-a ce înaintează şi ocupă o poziţie defensivă pe defileul Merişor. Inamicul opunea, la început, trupele brigăzii 144 austro-ungară, alcătuită din 6 batalioane de infanterie, 4 escadroane de husari, patru baterii de artilerie, la care se mai adăugau 3 batalioane de mineri militarizaţi de la minele din Petroşani şi Lupeni sub conducerea inginerilor lor.
Marele Cartier Român a decis ca divizia 11-a să ocupe o poziţie defensivă la nord de Haţeg. După încercarea nereuşită, din 8 septembrie, de a scoate pe români din această poziţie, în ajutorul trupelor austro-ungare au fost aduse unităţi germane. În vederea contraofensivei proiectate, în zona Haţegului s-a format un grup constituit, în afară de brigada 144 austro-ungară, din încă şase batalioane din divizia 187 şi trei batalioane din Corpul alpin bavarez, în total 18 batalioane. O puternică artilerie, cuprinzând tunuri grele şi tunuri de munte, o escadrilă de avioane de bombardament şi automobile blindate înzestrau aceste trupe. Bătălia de la Merişor a început în ziua de 14 septembrie, printr-un violent bombardament de artilerie grea. După bombardamentul de artilerie a urmat atacul infanteriei. Atacul s-a dat asupra poziţiilor principale de pe dealurile Bran şi Băloi care domină defileul. Atacul inamic a fost respins de către regimentele 18 şi 26 române. Luptele de pe dealul Bran au fost deosebit de violente şi au pricinuit pierderi grele în ambele tabere. Românii au izbutit nu numai să respingă inamicul, dar printr-un contraatac dat de trupele de la aripa stângă, au reuşit chiar să respingă pe germani până dincolo de Baru Mare. În a treia zi a bătăliei de la Merişor, după un bombardament foarte violent, dat cu tunurile de toate calibrele, inamicul, punând în linia de luptă toate trupele sale, a reuşit să rupă frontul român, în sudul defileului, între dealurile Bran şi Angros.
Spre a proteja Petroşanii şi intrarea în Valea Jiului, trupele române s-au retras şi au ocupat poziţii în dreapta şi stânga liniei ferate, pe dealul Fata şi la Cetatea Bolii. Acum frontul era aproape paralel cu vechea frontieră, acoperind Petroşanii şi se sprijinea pe înălţimile de la Tulişa şi Oboroca în Valea Jiului de est. Trupele inamicului au continuat ofensiva pe două direcţii: una de front, de la Băniţa înspre Petroşani, de-a lungul şoselei şi a căii ferate; a doua, în flancul poziţiei române principale, cu direcţia nord-sud, cu faţa înspre Lupeni şi spre linia Jiului Românesc. După 9 zile de lupte continue şi sângeroase, bătăliile de la Merişor şi Petroşani au luat sfârşit. În urma unor crâncene încleştări cu inamicul, trupele române au fost respinse pe vechea frontieră unde s-au purtat lupte sângeroase, la baionetă. Apoi frontul s-a stabilizat, timp de aproape o lună de zile, iar aici nu s-au mai desfăşurat acţiuni importante.
Documentele timpului, istoricul C. Kiriţescu şi alţi autori vorbesc despre crâncena încleştare derulată în zona Schela, inclusiv „Poiana lui Mihai”, în toamna anului 1916. Reconstituirea istorico-militară din 26 august 2018 urmăreşte tocmai acest episod memorabil.
BIROUL DE PRESĂ
