Semnificaţia majoră a Anului Centenar nu a reuşit să cuprindă prea mult autorităţile locale din România. Faptul că se împlinesc 100 de ani de la actul de naştere al României Mari nu înseamnă, din păcate, prea mare lucru pentru unii dintre diriguitorii judeţelor acestei patrii. În Mehedinţi, spre exemplu, încă nu s-a găsit o cale de dialog comună pentru înfiinţarea Comisiei Centenar, organismul care ar fi trebuit să coordoneze manifestările dedicate marii aniversări. Nu acelaşi lucru se întâmplă în judeţul vecin, Gorj, unde pregătirile pentru Anul Centenar au început încă de acum doi ani.
Ne-am dorit cu toţii să vedem mai multă implicare şi mai multă emulaţie creatoare din partea autorităţilor locale din Mehedinţi, în perspectiva sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918. Vedem peste tot în jurul nostru, pe actele oficiale, pe drapelele întinse la instituţiile de cultură şi în multe locuri, sigla Anului Centenar. Dar, din păcate, în Mehedinţi, acţiunile dedicate marii aniversări se limitează, cu mici excepţii, cam la atât.
Am dorit să aflu dacă peste tot în Oltenia acest gen de toropeală a cuprins autorităţile locale şi am pornit-o către Târgu Jiu. Oraşul lui Brâncuşi, urbea în care există o cale a eroilor şi pe care într-o zi de octombrie a anului 1916, locuitorii ei au apărat-o, cu mic cu mare, de invazia trupelor germane, în marea bătălie de la Podul Jiului. Frumuseţea rară a parcului în care dăinuie operele lui Constantin Brâncuşi, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii, dar şi colina pe care Coloana fără Sfârşit se înalţă mândră către cerul albastru aproape că îţi taie respiraţia. Atâta istorie vie cât musteşte pe aceste meleaguri nu putea rămâne fără recunoaştere în anul în care celebrăm un secol de existenţă ca naţiune. În mod firesc, pregătirile pentru anul centenarului au început aici în anul 2016, iar autorităţile locale tratează cu maximă atenţie fiecare eveniment.
Nu mai puţin de patru proiecte au fost depuse de către municipalitate la Ministerul Culturii, Departamentul Centenar, şi toate au primit finanţare. Mai mult, cu mult curaj şi determinare, municipalitatea a cerut la Ministerul Dezvoltării, Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 20 de milioane de euro pentru reabilitarea unui drum pe care cei de aici în consideră un fel de Via Sacra, Calea Eroilor. Primele 2 milioane de euro au fost deja aprobate, iar de amenajarea sitului istoric şi turistic se va ocupa unul dintre cel mai mari arhitecţi români, Dorin Ştefan.
O Comisie Centenar, coordonată de viceprimarul Adrian Tudor
În anul 2017, municipalitatea din Târgu Jiu se ocupă de un alt centenar, mai exact comemorarea a 100 de ani de la moartea eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoriu. De altfel la nivelul Primăriei Târgu Jiu s-a constituit o Comisie Centenar, coordonată direct de un viceprimar. Adrian Tudor se numeşte edilul care se ocupă de Centenar, iar modul în care o face este cu adevărat superb. Rezultatele care se văd cu ochiul liber ilustrează detaliat implicarea excelentă a autorităţilor locale în pregătirea unor manifestări de excepţie, dedicate sărbătoririi Anului Centenar
O categorie de preocupări dedicate monumentelor
După cum mai spune coordonatorul Comisiei Centenar, instituite la nivelul municipalităţii din Târgu Jiu, viceprimarul Adrian Tudor, o altă paletă de preocupări premergătoare Centenarului este cea dedicată monumentelor. Monumentele pe care cei de la Târgu Jiu doresc să le ridice în acest an de mare sărbătoare sunt, fără îndoială, legate de eroii gorjeni care au apărat acest teritoriu cu propria lor viaţă. Unul din monumente va fi dedicat vânătorilor de munte şi generalului Gheorghe Rasoviceanu. Pe de altă parte, în Cimitirul de Onoare va fi reconstruită o cruce ridicată chiar de armata germană de ocupaţie, în anul 1917, care avea inscripţionat un mesaj tulburător, gravat în română şi germană: „Călătorule, care ţi-e dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioşii am iubit-o mai mult decât viaţa”. Revenind la aviatorul Vasile Craiu, cel mai bun pilot militar din Primul Război Mondial, o legendă a aviaţiei româneşti, omul care a executat primele misiuni de zbor pe timp de noapte, pe data de 24 august 2018, are loc o lansare de carte şi prezentarea unei medalii, în cinstea eroului gorjean.
Care e secretul implicării, la Târgu Jiu?
„Nu trăim, peste tot în România, nici la nivel local, nici la nivel central, acelaşi sentiment şi aceeaşi emulaţie pe care ar fi trebuit să le creeze Centenarul”, spune viceprimarul Adrian Tudor. Dar mai spune că a avut mare noroc cu o echipă genială de oameni dedicaţi istoriei cu care lucrează şi care l-au susţinut atunci când a dorit să organizeze evenimente dedicate Anului Centenar, despre care să se audă în ţară, dar şi în lume. „Eu cred că, după Iaşi, Târgu Jiu va fi al doilea oraş cu evenimente de bun gust şi de bun simţ dedicate Anului Centenar. Despre cei care nu au făcut nimic până acum pentru a marca Anul Centenar, Adrian Tudor spune că încă nu e prea târziu să se apuce serios de treabă, să gândească un proiect pentru localitate, iar aici exemplul negativ al judeţului Mehedinţi este elocvent ca motivaţie pentru a învăţa din ghidul de bune practici al autorităţilor din judeţul vecin, Gorj.
Calea Eroilor, o „via sacra” ce merită să ajungă în patrimoniul UNESCO.
Calea Eroilor, artera gândită de însuşi marele Brâncuşi ca o cale sacră ce leagă Masa Tăcerii de Coloana fără Sfârşit, adică malul Jiului e colina pe care se înalţă minunata coloană. Viceprimarul spune că e vorba de un sit istoric, unic în lume, în jurul căruia se învârte chiar soarta municipiului reşedinţă a judeţului Gorj. Primăria şi Consiliul Local din Târgu Jiu nu au stat prea mult pe gânduri şi au depus un proiect la PNDL de unde au cerut două milioane de euro. Banii au fost aprobaţi, dar ei sunt doar zece la sută din cei 20 de milioane de euro necesari grandiosului proiect, de care se va ocupa unul dintre cei mai mari arhitecţi români din lume, Dorin Ştefan.
Centrul „Brâncuşi”, o altă perlă a coroanei pentru municipalitatea din Târgu Jiu
Centrul de cercetare, documentare şi promovare „Constantin Brâncuşi” este o altă instituţie cheie pentru cultura locală, aflată în subordinea municipalităţii din Târgu Jiu. Sub conducerea unui om de cultură autentic, precum Doru Strâmbulescu, conservarea patrimoniului inestimabil lăsat de marele nostru sculptor este pe mâini bune. Şi, aşa cum era şi firesc, Centrul „Brâncuşi” are, în Anul Centenar, o agendă plină de evenimente remarcabile, toate menite să pună în valoare opera lui Constantin Brâncuşi.
De la lansări de carte şi sesiuni de comunicare şi până la unul dintre cele mai titrate şi pretenţioase evenimente programate pentru toamna acestui an, adică aniversarea a 80 de ani de la inaugurarea ansamblului monumental „Calea Eroilor”. Este vorba de un colocviu internaţional aflat sub înaltul patronaj al Preşedintelui României şi cu sprijinul unor instituţii culturale de marcă precum Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Institutul Naţional al Patrimoniului.
O activitate vastă în sprijinul valorilor naţionale
La câteva zeci de metri de Masa Tăcerii, mergând pe aleea întinsă de-a lungul digului Jiului, în acelaşi parc în care operele lui Brâncuşi străbat timpul cu măreţie, se află Centrul de cercetare, documentare şi promovare condus de Doru Strâmbulescu.
Cu ce se ocupă centrul ce poartă numele marelui sculptor, ne spune chiar omul de cultură Doru Strâmbulescu: „Principalele atribuţiuni ale Centrului sunt întreţinerea, conservarea ansamblului brâncuşian de la Târgu Jiu, precum şi cercetările fundamentale privind viaţa şi opera lui Brâncuşi. În cadrul activităţilor Centrului se regăsesc o serie întreagă de manifestări culturale, artistice şi ştiinţifice care încearcă să pună în valoare tot ceea ce înseamnă opera lui Brâncuşi de la Târgu Jiu”.
În Anul Centenar, Complexul monumental „Calea Eroilor”, gândit de Brâncuşi ca un omagiu adus eroilor ce s-au jertfit în Primul Război Mondial, aniversează 80 de ani de existenţă, iar evenimentul va marcat printr-un excepţional colocviu internaţional. „Ansamblul brâncuşian a fost inaugurat pe 27 octombrie 1938, printr-o manifestare de amploare organizată, la acea vreme, de Primăria Târgu Jiu. Centrul Brâncuşi organizează un colocviu internaţional între 24 şi 28 octombrie, la care vor participa personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti şi din străinătate, brâncuşologi,oameni de ştiinţă care au studiat, de-a lungul vremii, opera lui Brâncuşi. Colocviul se va desfăşura sub înaltulpatronaj al Preşedintelui României şi cu sprijinul a numeroase instituţii culturale de marcă. Partea ştiinţifică a colocviului se va desfăşura pe două zile şi vot fi în jur de 10 comunicări ştiinţifice”, a explicat Doru Strâmbulescu.
Calea Eroilor, axa Brâncuşi
„Există un proiect de reabilitare şi de punere în valoare a acestei Axe Brâncuşi, ce porneşte de la Digul Jiului şi se termină în Dealul Coloanei. Această axă este una sacră, iar noi trebuie să avem grijă ca această sacralitate a ansamblului brâncuşian să fie păstrată. Ansamblul este ridicat în memoria eroilor gorjeni căzuţi în luptele de la Podul Jiului, este un monument comemorativ şi ca atare această trăsătură fundamentală a ansamblului trebuie păstrată şi prin modul în care organizăm şi amenajăm Axa Brâncuşi”, a mai precizat Doru Strâmbulescu.
Artizanul unei tabere de sculptură unice
Şi pentru că este o personalitate complexă, Doru Strâmbulescu a pus bazele, în urmă cu patru ani, unei tabere de sculptură întitulată sugestiv „Atelierele Brâncuşi”. „E un proiect ambiţios, pe care îl gândim împreună cu membrii Consiliului Ştiinţific al Centrului Brâncuşi şi care deocamdată întruneşte două simpozioane”, spune directorul Centrului „Brâncuşi”. De fapt, tabăra din acest an are ca temă Centenarul constă în două simpozioane: unul internaţional de sculptură, ce se va desfăşura în perioada 1 august – 3 septembrie în localitatea Bârseşti de lângă Târgu Jiu şi un simpozion internaţional de pictură, programat în perioada 23 august – 3 septembrie şi care se va desfăşura în staţiunea Rânca. Ambele simpozioane se află la cea e-a patra ediţie. Totodată, în paralel se vor derula şi alte evenimente, precum mese rotunde, întâlniri cu artiştii, proiecţii de filme. Activităţile Centrului „Brâncuşi” se extind şi către o serie de lansări de carte, monografii, istorii şi cercetări ştiinţifice. Mai mult, se pregăteşte un număr special al Revistei „Brâncuşi” şi se lucrează la revista coordonată chiar de Doru Strâmbulescu şi intitulată „Confesiuni”.
Notă: Filmarea este pe youtube la următoarea adresă, cu care poţi integra video în site:
