De regulă cărţile sunt prezentate în numărul de pagini şi numele autorului, dar în cazul unei lucrări excepţionale despre operele lui Constantin Brâncuşi autorul se poate mândri şi cu numărul de kilograme pe care le are opera sa. Ion Mocioi, cunoscutul brâncuşolog gorjean, a reuşit să finalizeze o carte despre toată viaţa artistică a marelui sculptor, lucrarea fiind prezentată oficial luni, la o simpozion prilejuit de împlinirea a 142 de ani de la naşterea titanului din Hobiţa. Cartea acestuia cântăreşte nu mai puţin de 5 kilograme şi va fi tipărită într-un număr extrem de limitat, cel puţin deocamdată. E vorba de 200 de exemplare, primul dintre ele, prezentat luni la Peştişani, fiindu-i înmânat vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Nichifor. Instituţiile publice şi cele de învăţământ superior vor primi gratuit cele 200 de exemplare pentru a fi folosite pentru protocol. Din toamnă cartea ar putea apărea şi în librării, în funcţie pe negocierile care se vor duce pentru drepturile de autor cu VISARTA, asociaţia care gestionează drepturile de autor în privinţa lucrărilor lui Brâncuşi.
În ceea ce-l priveşte pe Ion Mocioi, acesta spune că a început în urmă cu 30 de ani să strângă primele fotografii pentru cartea care vede acum lumina tiparului. De atunci, acesta a făcut imposibilul posibil şi a reuşit să documenteze cu fotografii fiecare sculptură a lui Brâncuşi, dar şi fiecare desen care a ieşit din mâinile maestrului. „S-a propus ca lucrarea în acest an să fie oferită mediului academic, pentru a sprijini cercetarea despre viaţa şi opera lui Brâncuşi. Lucrarea m-a costat o dăruire de 30 de ani. E un unicat, dar era nevoie de aceasta pentru a întregi viziunea fiecărui cercetător asupra amplorii operei lui Brâncuşi. Am obţinut prin VISARTA copy right-ul pentru publicarea acestei lucrări. Va apărea în 200 de exemplare deocamdată, fiind susţinută de mine şi de sponsori pentru a ajunge la cei care se ocupă de Brâncuşi. Până la sfârşitul anului se va găsi şi în librării pentru cei car vor să o citească. Va fi şi într-o ediţie de piaţă pentru că am convingerea că există mulţi interesaţi să vadă toate operele lui Brâncuşi. Sunt şi alte opere pe piaţă, dar posesorii lor nu au dorit să le expună public. Am inventariat 720 de sculpturi, câte a spus Brâncuşi că are, iar în privinţa picturilor şi desenelor sunt 428 descoperite. Toate sunt în această lucrare care are peste 1300 de pagini”, a menţionat Ion Mocioi.
Dosarul UNESCO, mult modificat faţă de anteriorul
Eşecul pe care autorităţile locale l-au avut acum câţiva ani când au încercat să înscrie operele de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO a devenit o şansă nesperată pentru municipiu de a avea o parte din el înscris în patrimoniul respectiv. Noul dosar pe care autorităţile l-au depus acum şi pentru care aşteaptă un răspuns final în prima parte a anului viitor ar putea face ca întreaga zonă cunoscută drept Calea Eroilor să fie înscrisă în patrimoniul UNESCO. Şeful Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Palici a fost prezent ieri la Târgu Jiu la manifestările dedicate lui Constantin Brâncuşi, ocazie cu care a precizat că un expert al organismului internaţional va veni în cursul anului în municipiu pentru a face verificările din teren.
Palici a explicat că noul dosar are şanse mult mai mari de a fi aprobat pentru că include toată zona din Târgu Jiu care are legătură cu Brâncuşi. Dosarul include şi proiectele gândite de autorităţile locale de modernizare a Căii Eroilor, proiecte pentru care însă, deocamdată se caută finanţare. „Va intra în evaluare în cursul acestui an. Un colectiv de evaluare va studia dosarul depus de noi, iar un evaluator va veni pe teren pentru a verifica dosarul depus de noi şi acurateţea dintre acurateţea dosarului şi situaţia din teren. În dosarul anterior s-a pus accentul pe piesele realizate de Brâncuşi, dar nu s-a ţinut cont că ele fac parte dintr-un ansamblu urban care cuprinde şi o parte din oraş. Se rata dimensiunea unităţii ansamblului şi de aceea acum am propus întreg ansamblul, Calea Eroilor, strada, biserica şi parcurile cu operele”, a menţionat şeful Institutului Naţional al Patrimoniului.
