Nimeni din Gorj nu a înregistrat până acum vreun produs tradiţional, judeţul figurând în evidenţele oficiale ale Ministerului Agriculturii cu zero produse tradiţionale, asta în ciuda faptului că nu există manifestare turistică sau culturală în care oficialităţile sau oamenii simpli să nu vorbească despre produsele tradiţionale ale zonei. Gorjul nu este singurul care are probleme şi la acest capitol şi tocmai de aceea o caravană a Ministerului Agriculturii a pornit prin ţară pentru a-i convinge pe oameni să înceapă să îşi înregistreze produsele tradiţionale. Consilierul Ionuţ George Diaconeasa, un liberal pe care Petre Daea l-a angajat consilierul său după ce acesta l-a criticat că nu vorbeşte pe înţelesul oamenilor simpli, a ajuns miercuri la Târgu Jiu.
Aici el a avut o întâlnire cu mai mulţi primari din judeţ, cu reprezentanţi ai oficialităţilor judeţene, dar şi cu cei care ar putea în perioada următoare să aibă produse tradiţionale înregistrate oficial. „Gorjul nu are nici un produs atestat, nici pe reţete consacrată, nici pe etichetă montană, ca să nu mai vorbim de cele omologate la nivel european, unde oricum stăm prost şi la nivel naţional. Avem 573 de produse tradiţionale înregistrate la nivel naţional, dar niciunul din Gorj. În schimb, la Braşov, ca să dau un exemplu, sunt peste 150 de produse înregistrate. Gorjul are potenţial, cele expuse aici le-am gustat, sunt foarte bune, dar, din păcate, nu sunt înregistrate”, a comentat consilierul ministrului agriculturii.
Specialiştii din minister le-au prezentat autorităţilor gorjene, dar şi celor care produc diverse produse ce pot deveni înregistrate oficial ca tradiţionale, paşii care trebuie parcurşi pentru înregistrarea acestor produse. De asemenea, au fost prezentate exemple concrete ale unor produse deja înregistrate. Cazul înregistrării telemelei de Ibăneşti şi consecinţele pe care le-a avut acest lucru pentru comunitate au stârnit interesul participanţilor. Conform lui Ionuţ George Diaconeasa, nu mai puţin de 850 de producători de lapte sunt activi acum la Ibăneşti şi în localităţile învecinate şi asta doar pentru că au unde să îşi vândă laptele, fabrica din satul mureşan urmând să îşi extindă capacitatea pentru a putea fi onorate toate comenzile primite de la clienţi. Cazul respectiv pare să o fi convins şi pe Mariana Voiculescu, din Leleşti, pentru a începe demersurile prin care să înregistreze un compot pe care e sigură că doar la noi în zonă se produce. „O să iau legătura cu primarul de la noi din comună, cu cel de la Turcineşti, cu oamenii din satul Rugi, să vedem cum vom colabora pentru că trebuie să facem ceva. De mai bine de 20 de ani eu fac un compot de pere care poate deveni produs tradiţional. E o pară micuţă, care creşte aici la noi, şi care se pretează pentru compotul acesta. Aşa cum e magiunul de Topoloveni, şi noi putem avea compotul nostru. Ideea asta mi-a venit chiar aici, în timp ce cei de la minister vorbeau despre cazul Ibăneştiului. Atunci mi-am zis că nu se poate ca noi să nu putem să reuşim. O să mă apuc de demersuri chiar în zilele următoare”, a spus gorjeanca.
Primarul de la Polovragi, Gheorghe Epure, crede şi el că aceiaşi direcţie o pot urma cei care cultivă căpşuni în zonă, dar şi cei care produc brânză şi o vând separat, pe cont propriu. Oamenii sunt însă încă sceptici cu privire la complexitatea procedurilor pe care trebuie să le parcurgă. Mihaela Mitu, consilier la Ministerul Agriculturii, a dat însă asigurări că lucrurile nu sunt atât de complicate pe cât par la prima vedere. Solicitantul trebuie să depună o cerere scrisă la Direcţia Agricolă, după care un specialist de aici merge în teren şi face verificările de rigoare, după care dosarul este înaintat la Ministerul Agriculturii. Aici se dă aprobarea finală şi un produs poate fi înregistrat ca „tradiţional”, eticheta respectivă fiind garanţia pentru consumatorul final că marfa pe care a cumpărat-o respectă o reţetă a locului, dar şi condiţii igienico-sanitare care nu îi pun în pericol sănătatea.
