Cifrele oficiale ale lui 2016 arată că numărul turiştilor care vin în Rânca şi se cazează pentru cel puţin o noapte la pensiunile înregistrate oficial este de câteva ori mai mare decât al celor de la Târgu Jiu, oraş în care mulţi dintre vizitatori sunt, de fapt, angajaţi ai unor firme veniţi aici mai mult în interes de serviciu decât pentru turism. Cam 300.000 de nopţi de cazare au fost înregistrate anul trecut la cele aproximativ 5000 de paturi de cazare din Rânca, în timp ce la Târgu Jiu de abia s-a atins nivelul de 70.000 la circa 1200 de paturi de cazare. Diferenţa este una uriaşă mai ales că Transalpina, motorul care a dus la dezvoltarea zonei Rânca, este deschisă traficului doar câteva luni pe an, în sezonul cald. La Târgu Jiu există însă operele lui Constantin Brâncuşi, dar numărul turiştilor rămâne în continuare scăzut. În afară de cele câteva clipe petrecute prin parcurile cu operele la o plimbare sau pentru o fotografie pentru reţelele de socializare vizitatorii nu prea au alte atracţii şi, ca urmare, preferă să se cazeze în altă parte, după cum o spune şi Constantin Pănescu, şeful cabanierilor din Rânca.
„E loc de mult mai mult pentru Târgu Jiu, aşa cum şi pentru Rânca se pot face mai multe. Mergeţi ziua în parcul în care e Poarta Sărutului şi veţi vedea că e gol. Nici măcar localnici din Târgu Jiu nu prea trec pe acolo. Veniţi acum pe pârtie la Rânca şi chiar dacă nu e vacanţă veţi găsi câţiva turişti. Potenţialul pentru Rânca este unul şi mai mare dacă s-ar face proiectul iniţial care prevedea reţele de telescaun, teleschi şi telegondolă spre domeniul schiabil Transalpina – Vidra din Vâlcea. Dacă s-ar declara şi staţiune de interes naţional zona ar cunoaşte o dezvoltare fără precedent. Noi, de altfel, vrem să propunem ca acolo unde sunt peste 100.000 de nopţi de cazare pe an zona să devină automat staţiune turistică de interes naţional, iar asta ar duce la dezvoltarea turismului. Am văzut acum că Baia de Fier a devenit staţiune de interes local, dar vă spun că zona Rânca nu este prinsă în documentaţie. M-am interesat şi am vorbit la minister, iar cei de acolo m-au asigurat că doar localitatea Baia de Fier are statutul respectiv. De altfel, nici nu înţelegeam cum de poate fi declarată staţiune o locaţie care nu are străzi asfaltate, nu are reţea de apă sau canalizare funcţională, iar penele de curent sunt frecvente, ca să dau câteva exemple. Şi, cu toate acestea, turiştii ne caută pentru că zona este una deosebită”, afirmă Pănescu.
