De praznicul Schimbãrii la Faţã a Domnului nostru Iisus Hristos, schitul Locurele şi mãnãstirea Lainici din judeţul Gorj au îmbrãcat straie de sãrbãtoare, serbându-şi hramul. Mii de credincioşi din întreaga ţarã au trecut pragul stãreţiei Sfântului Irodion, într-un pelerinaj al credinţei lucrãtoare şi al preaslãvirii lui Dumnezeu.
Binecuvântãrile s-au revãrsat din belşug peste drept-slãvitorii creştini, prin slujirea mai multor ierarhi de seamã ai Bisericii Ortodoxe: Înaltpreasfinţitul Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului şi Preasfinţitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.
Ceremoniile religioase prilejuite de hram au început de miercuri seara, prin sãvârşirea slujbei Privegherii atât la Schitul Locurele cât şi în biserica mare a mãnãstirii. Mulţi dintre iubitorii de prãznuire au strãbãtut pe picioare cei câţiva kilometri care despart mãnãstirea de schitul aşezat la înãlţimea taboricã. Aici s-au putut bucura, la ceas de searã, de minunatele cântãri bisericeşti interpretate în stranã de Grupul psaltic “Sfântul Nicodim” de la Catedrala episcopalã din Drobeta Turnu Severin, condus de protopsaltul Cãtãlin Cernãtescu. Câteva sute de credincioşi s-au alãturat în rugãciune soborului de preoţi şi în ziua praznicului, adunându-se, cu mic, cu mare, în ograda schitului Locurele.
De aceeaşi bucurie, a duhului împlinit în bucuria comuniunii, au avut parte şi miile de pelerini care s-au perindat întreaga noapte pentru a se închina moaştelor Sfântului Irodion şi au rãmas la mãnãstirea Lainici, participând la Sfânta Liturghie de a doua zi, oficiatã în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. Cântãrile liturgice au fost interpretate de un grup de psalţi din Craiova, conduşi de Prof. Victor Şapcã.
Înaltpreasfinţitul Acad. Dr. Irineu, Mitropolitul Olteniei, a pus la inimile cucernicilor creştini cuvânt de învãţãturã: “Sãrbãtoarea de astãzi este aşezatã în postul Preasfintei Nãscãtoare de Dumnezeu ca popas duhovnicesc înainte de serbarea Adormirii Maicii Domnului. Este un moment de reculegere, de aducere aminte de ceea ce Mântuitorul le-a arãtat ucenicilor pe Muntele Taborului. Ca Praznic Împãrãtesc, Schimbarea la Faţã are o semnificaţie deosebitã. Sãrbãtoarea fiind aşezatã în mijlocul postului, credincioşii se pregãtesc cu post şi rugãciune, ca uşurându-şi sufletele, sã urce tainic cu Hristos pe Muntele Taborului şi sã vadã şi ei slava pe care Domnul a arãtat-o Sfinţilor Apostoli. Noi parcurgem acest urcuş duhovnicesc cu fiecare Sfântã Liturghie, ca sã ajungem la momentul desãvârşit al Sfintei Împãrtãşanii. Când primim Trupul şi Sângele Domnului, suntem cuprinşi de fericirea pe care au simţit-o cei trei ucenici pe Muntele Taborului.
Hristos a ales trei ucenici ca sã îl însoţeascã, pentru cã, dupã cum vedem în Sfânta Scripturã, mãrturia a trei oameni este suficientã ca sã adevereascã împlinirea evenimentului din viaţa Mântuitorului. Astfel, mãrturia Sfinţilor Apostoli şi cea a evangheliştilor este un adevãr istoric, teologic, duhovnicesc. Mai precizeazã Sfinţii Evanghelişti cã Mântuitorul s-a schimbat la faţã cu şase zile înainte de rãstignirea Sa, pentru a-şi arãta Dumnezeirea şi a-i întãri pe ucenici în credinţa lor. Acolo ei l-au vãzut pe Domnul, pe Acela cu care merseserã mai înainte pe drumurile Palestinei, dar de aceastã datã în altã formã, în altã ipostazã. Evident cã Sfinţii Apostoli au fost ridicaţi şi ei cu mintea şi sufletele deasupra celorlalţi oameni contemporani lor, cãci asemenea descoperiri dumnezeieşti nu se pot vedea cu ochii omului pãcãtos. Şi ei s-au împãrtãşit de energia dumnezeiascã ce ieşea din trupul Mântuitorului unit cu firea divinã. Şi apostolii, pãtrunşi de energie, cresc în înţelegere, în descoperirea tainelor ce aveau sã se descopere în Hristos. Îl vãd pe Dumnezeul adevãrat care se aratã în Omul cunoscut de ei, vãd cã Domnul iubeşte lumea pe care o acceptã în Persoana Sa. Sfinţii Apostoli se învrednicesc de arãtarea slavei dumnezeieşti, a energiei care iese din Fiinţa lui Dumnezeu, pentru cã Hristos este Dumnezeu adevãrat din Care izvorãsc darurile şi puterea lucrãtoare a Preasfintei Treimi. Mântuitorul a arãtat pe Tabor cã omul poate sã stea de vorbã cu Dumnezeu şi sã se împãrtãşeascã de slava Sa, dupã puterea lui de a-l cuprinde cu mintea, inima şi sufletul.”
Dupã Sfânta Liturghie, ierarhii, preoţii şi credincioşii au luat parte la agapa pregãtitã cu purtarea de grijã a pãrintelui stareţ Ioachim, atât la mãnãstire, cât şi la noua trapezã a schitului.
Sãrbãtoarea “Schimbãrii la Faţã a Domnului”, ca hram al Mãnãstirii Lainici, se leagã de istoria Schitului Locurele. Cinstitul aşezãmânt monahal a fost temeluit între anii 1850 şi 1852, prin osteneala monahilor Luca şi Cleopa.
Hramul “Schimbarea la Faţã” se leagã de o veche tradiţie monahalã, dupã care cei ce fac sihãstrie în munţi se aseamãnã Apostolilor Petru, Ioan şi Iacov care pe Muntele Taborului au vãzut minunea Schimbãrii la Faţã a Mântuitorului Hristos, aşa cum menţioneazã Sfintele Evanghelii.
