Aproape 90 de milioane lei ar urma sã foloseascã în urmãtorii doi ani Consiliul Judeţean Gorj pentru a moderniza complet un tronson de drum de peste 40 de kilometri, care trece prin 11 localitãţi, începând cu Ciuperceni, continuând cu Godineşti, Tismana, Gornoviţa, Topeşti, Vâlcele, Boroşteni, Peştişani şi pânã la Buduhala. Banii vin în mare parte din fonduri europene, iar contractul de finanţare a fost semnat ieri, la Târgu Jiu, de viceprim-ministrul Liviu Dragnea, cãruia preşedintele CJ Gorj, Ion Cãlinoiu, i-a reamintit şi problemele de pe Transalpina, dar şi cele de pe drumul european 79, cel dintre Rovinari şi Bumbeşti Jiu.
Cãlinoiu ar fi putut sã discute problemele despre drumuri şi cu ministrul interimar al transporturilor, Victor Ponta, dar a profitat de întâlnirea cu premierul şi i-a semnalat şi acestuia problemele de pe cele douã trasee, unde lucrãrile sunt începute de ani de zile, dar nefinalizate nici vara aceasta.
Drumul al cãrui contract de finanţare l-au semnat ieri Dragnea şi Cãlinoiu ar trebui sã fie modernizat complet pânã în vara lui 2015, termen pânã la care ar urma sã fie modernizate şi 15 poduri care au o lungime mai mare de 5 metri. Unele dintre actualele poduri de pe traseul respectiv sunt un adevãrat pericol pentru şoferi, fiind erodate de ape şi de trecerea vremii, mai ales cã nu le-a mai reparat nimeni de ani de zile. Şeful CJ Gorj a menţionat cu aceastã ocazie cã, odatã cu modernizarea acestui tronson şi accesul turiştilor spre mãnãstirea Tismana se va putea face mult mai uşor, asta deşi o porţiune din şoseaua ce duce la lãcaşul de cult nu face parte din drumul pentru care este asiguratã finanţarea.
Spre sfârşitul acestei veri ar urma sã fie cunoscut şi constructorul care se va ocupa de lucrãri, proiectul fiind scos la licitaţie în sistem electronic. În prezent Consiliul Judeţean mai are în modernizare drumul dintre Peşteana şi Târgu Cãrbuneşti, prin Ţicleni, în anii trecuţi fiind modernizate şi tronsoanele dintre Ţânţãreni şi Novaci, precum şi cel dintre Curtişoara şi Baia de Fier, cunoscut şi ca „Drumul de sub munte”.
Dragnea nu mai vrea un CEO în rol de Cenuşãreasã
Viceprim-ministrul Liviu Dragnea a reafirmat marţi, la Târgu Jiu, cã Guvernul susţine actualele structuri de producţie ale Complexului Energetic Oltenia, menţionând cã Executivul pledeazã pentru înfiinţarea unei noi structuri, care sã se bazeze pe un mixt de producţie. Formula respectivã ar presupune unirea unor producãtori hidro cu termocentralele din Oltenia, o astfel de formulã purtând în trecut numele de Electra, proiectul eşuând însã, actualul manager privat Laurenţiu Ciurel nefiind oricum de acord cu el la acel moment.
Acum nimeni nu vorbeşte despre Electra, dar ciorba discursului cu mixtul energetic este reîncãlzitã cu fiecare ocazie, administrativ şi organizatoric nefiind fãcut vreun pas în aceastã direcţie.
Liviu Dragnea a ţinut sã dea asigurãri cã Guvernul nu vrea un CEO în rol de Cenuşãreasã, care sã fie util sistemul energetic doar în momentele de crizã, discursul semãnând cu al unui lider din opoziţie, nu al unei persoane cu funcţie extrem de importantã în prezent în România. „Nu cred cã e corect sã rãmânã un fel de Cenuşãreasã, când îţi e bine n-o bagi în seamã, o ţii în spatele casei, iar când îţi e foarte greu o îmbraci, o scoţi în faţã şi spui <<uite cine salveazã România>>. Ca şi strategie guvernamentalã premierul Victor Ponta a afirmat în mai multe rânduri cã lucrãm şi muncim ca România sã devinã independentã energetic. Dumnezeu ne-a dat suficiente resurse naturale şi dacã şi am hotãrât sã nu le mai devalizãm şi sã nu risipim, sã le exploatãm cum trebuie, România va fi un producãtor important în zonã şi, în al treilea rând, este important pentru zecile de mii de oameni care muncesc în acest sector în zonã”, a declarat vicepremierul Liviu Dragnea.
Şi în timp ce Dragnea menţiona cât de util ar fi un mixt energetic, managerul privat Laurenţiu Ciurel le spunea şi el ziariştilor cã niciodatã în luna iulie lacurile din România nu au fost pline în procent de 90% cu apã, lucru care creeazã probleme producãtorilor de energie pe bazã de cãrbune. Ciurel a reamintit ieri cã încã de acum un an spunea cã 2013 va fi unul greu, dar recunoaşte cã la atâta ploaie nu se aştepta, prognozele despre care el vorbea prin primãvarã indicând secetã în iulie şi august. Deocamdatã doar pe la Târgu Jiu nu plouã, pentru cã în restul judeţului şi al ţãrii precipitaţiile sunt la ordinea zilei, iar CEO nu are în structura sa nicio hidrocentralã pentru a valorifica potenţiaţul hidrografic al momentului, fapt care face ca, în continuare, de fapt, unitatea sã fie Cenuşãreasa sistemului energetic.
