Problemele uriaşe generate de pesta porcină în Gorj nu par să fi redus numărul mistreţilor care dau atacul în culturile de porumb în această perioadă. Zeci de oameni se plâng de pagubele cu care se aleg, unii dintre ei optând pentru „tunuri” cu care speră să îndepărteze sălbăticiunile. În realitate, porcii par să se acomodeze în timp cu aceste dispozitive care funcţionează cu ajutorul unei butelii de gaze şi care la fiecare 5 minute scoate un zgomot asurzitor, menit să ţină sălbăticiunile la distanţă. Ion Blondea este din Dăneşti şi are jumătate din tarlaua cultivată cu porumb distrusă. Primul atac l-a consemnat la sfârşitul lui iulie. A venit să vadă cum se prezintă cultura şi a constatat că porcii îi creaseră deja probleme. A adus „tunul” în tarla după al doilea atac, dar a urmat şi al treilea, iar acum aşteaptă ca statul să îl despăgubească. „Tunul bubuie la fiecare cinci minute. Vin seara şi deschid butelia, dimineaţa vin şi o închid. Asta fac zilnic. Vin când pe jos, când cu bicicleta şi e ceva de mers că până acasă sunt câţiva kilometri. Dacă aş avea vecini care ar cultiva şi ei ceva sau nu ar avea mărăcini poate m-aş gândi să pun gard electric pentru că am pe cineva aici care am văzut că are cultura intactă dacă a folosit gard din acesta. E şi acolo o investiţie mare, dar nici tunul acesta nu e ieftin. A costat vreo 800 de lei acum câţiva ani. Pe un rând de porumb sunt vreo 1200 de fire, iar la câte rânduri au distrus porcii nici nu pot să calculez paguba. Oricum e mai mult decât cei 700 de lei pe care înţeleg că mi-i poate da statul ca despăgubire. Păi să fie 7000 de drugi, nu 8000 sau chiar mai mult, faceţi un calcul simplu şi vedeţi că suma nu acoperă nimic. Dacă începem de la arat, discuit, ierbicidare, seminţe luate, îngrăşăminte puse şi toate celelalte o să vedeţi că sunt nişte costuri mari. Cultura s-ar fi prezentat bine, nu zic, eram mulţumit de rodul legat, dar dacă porcii au făcut poiană în tarlaua cu porumb, eu la ce să mai mă gândesc? La anul cred că pun direct grâu şi scap de problemă”, spune bietul om. Şi ca el sunt şi alţii. Vreo zece depuseseră până ieri cereri la primărie pentru a fi despăgubiţi. Asta după ce au făcut şi de pază, unii fiind şi vânători, dar vânători care recunosc faptul că atunci când se prezintă ei cu puşca nu apare niciun mistreţ prin culturile de porumb. „Eu sunt şi vânător, am făcut pază, dar nu poţi să stai noapte de noapte ca să păzeşti nonstop. Nu ai nici condiţii. Sunt instalaţii care se pun pentru îndepărtarea animalelor, dar nu sunt prea eficiente. O să încercăm să cultivăm şi anul viitor, de ce să nu cultivăm, că poate se mai împuşcă de vânători până la anul, mai sunt posibilităţi de îndepărtare, asta ca să nu renunţăm şi să lăsăm câmpurile nelucrate”, a spus un alt localnic din Dăneşti. Situaţii similare au fost înregistrate şi la Padeş, Tismana, Muşteteşti sau Crasna, zone în care au început să creeze probleme şi urşii. Sălbăticiunile fac pagube în căutarea de hrană, dosarele pentru despăgubiri fiind centralizate la Direcţia Agricolă în vederea acordării sumelor cu care oamenii speră să îşi mai reducă din pierderi.
