Sute de mii de euro de la UE pentru salvarea peştilor din Gilort!

Uniunea Europeană finanţează cu circa 1,5 milioane de euro un amplu proiect pentru salvarea peştilor din apele Gilortului, dar şi pentru protejarea şi refacerea malurilor râului, finanţarea derulându-se prin intermediul Agenţiei de Protecţie a Mediului Gorj. Munca la acest proiect a început în urmă cu aproape un deceniu, între timp scobarul dispărând complet din albia râului. Aceiaşi soartă tristă o are şi chişcarul, iar în pericol sunt şi alte specii de peşti. Poluarea e unul dintre factorii care au dus la această situaţie, dar problema cea mai gravă o reprezintă pragurile betonate din preajma podurilor de la Albeni şi Târgu Cărbuneşti. Finanţarea europeană asigură banii pentru realizarea unor pasaje care străpung aceste praguri şi permit peştilor să urce în amonte. La Târgu Cărbuneşti primul pasaj de acest gen e deja gata şi e bucuria pescarilor. Pe vremuri oamenii prindeau din acest râu peşti fără mari eforturi pentru că Gilortul era „invadat” primăvara de scobari. Până şi primarul din Bengeşti Ciocadia, Victor Geogia, îşi aminteşte cu nostalgie de vremurile în care râul era „negru” din cauza numărului mare de peşti. „Azi nu mai e nimic aici, dar când eram copil nu vă pot spune cât peşte era. Eram odată cu un prieten pe malul apei şi am văzut la un moment dat ceva ca un nor. S-a înegrit Gilortul de cât de mulţi peşti erau. Erau scobari şi erau peşti din ăia mari, cu greutate, nu nişte fâţe mărunte. Prietenul ăsta al meu a dat cu o piatră în apă şi vă spun că a omorât 16 pe loc, erau numai bucăţi una şi una. Păi azi de unde scobari, că eu nu am mai văzut de ani de zile. De când s-au făcut pragurile la hidroconstrucţiile de la Albeni şi Cărbuneşti nu mai avem peşte în apă. Bine, nici apă nu mai e ca pe vremuri, ca să nu mai vorbim de oameni cât de mult rău fac atunci când aruncă plastice sau resturi de haine în apă şi poluează”, povesteşte primarul. De pe mal pescarii privesc şi ei în gol în albia râului şi aşteaptă vremurile în care apa va avea din nou peşte în ea. Vor mai trece însă ani pentru că, după cum spune managerul de proiect Nicolae Calma, din cadrul APM Gorj, efectele se vor vedea în circa un deceniu. Munca echipei sale a început în urmă cu un deceniu, când au fost făcute primele observaţii pe seama dispariţiei scobarului din Gilort, dar şi a altor specii. Între timp, s-a ajuns la soluţia actuală. „Noi venim cu nişte lucrări inovative, care nu s-au mai făcut în România. Avem pe lângă pasajele de migraţie pentru peşti şi lucrări de bioinginerie care au rolul de a diversifica habitatele pentru peşti şi a oferi zone de refugiu şi de hrănire pentru aceştia. Acestea sunt lucrări inovative pentru România şi acesta a fost şi motivul pentru care finanţatorul, Uniunea Europeană, prin programul Life, a găsit utilă finanţarea unui astfel de proiect. Valoarea totală e aproape 1,5 milioane euro şi presupune şi plantarea a 3 hectare de vegetaţie forestieră pe malurile apei cu rol de protejare a malurilor şi loc de refugiu pentru peşti. Copacii, după ce cresc, rădăcinile lor formează cunoscutele răgălii, zone utilizate de peşti ca zone de refugiu la ape mari. Fără ele, la ape mari, peştii sunt luaţi de curent şi duşi în aval. Iar apoi repopularea se face mult mai greu. Prin studii am observat că peştii nu mai au habitate de odihnă, de reproducere şi mai ales de refugiu. Prin acest proiect am căutat să diversificăm habitatele acestea, să le distribuim mai uniform de-a lungul râului şi să le multiplicăm. Unul din scopurile proiectului este acela de a da mai departe cunoştinţele acumulate în prezentul proiect, de a chema alte entităţi doritoare să implementeze şi a-i ajuta să îşi formeze o temă de proiect. Salvăm peştii, salvăm râul, dar ajutăm şi comunităţile locale pentru că repopulând cu specii dispărute în amonte şi care au valoare economică, ajutăm comunităţile. Pescarii sunt cei mai fericiţi”, spune Nicolae Calma. Iar fericirea pescarilor e confirmată şi de vicepreşedintele Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Gorj, Claudiu Fiu, care găseşte extrem de util un astfel de proiect. El spune că lipsa unor astfel de pasaje reprezintă şi motivul pentru care au fost stopate lucrările la barajele de pe Jiu. Construcţiile hidrotehnice au pus în pericol specii de peşti şi nu numai, deşi lucrările erau aproape finalizate şi cam toată lumea se aştepta ca ele să fie şi încheiate. „Este un proiect care asigură migraţia peştilor din aval către amonte în perioada de depunere. Avem specii protejate pe râul Gilort, mreana vânătă, porcuşorul de râu, vidra, sunt specii care necesită ajutor, iar o asemenea treaptă asigură culoar de migraţie şi o conectivitate între speciile de pe Gilort. Din punctul meu de vedere orice proiect hidrotehnic ar trebui să prevadă din start astfel de pasaje ca să evităm cheltuiala de după fionalizarea proiectului. Avem această situaţie pe Jiu, în zona Defileului, care e zonă protejată. Lipsa unor astfel de trape a dus la sistarea lucrărilor care aveau un grad de execuţie de 93 şi chiar 95%. Lipsa lor împiedică migraţia peştilor şi pun speciile în pericol”, a menţionat Claudiu Fiu.

About autor