Planuri măreţe pentru promovarea Olteniei ca destinaţie turistică!

Primari din zona de nord a Olteniei, în special, şi reprezentanţi ai operatorilor de turism din regiune s-au reunit ieri la Polovragi pentru a pune la punct o strategie menită să atragă mai mulţi turişti pe aceste meleaguri. Clusterul Bio-Oltenia, o formă de organizare recent creată după doi ani de muncă, va fi implicat în acest proiect al cărui scop final este acela de a aduce Oltenia în atenţia turiştilor nu doar din ţară, ci şi de pe alte meleaguri. Demersul este cu atât mai mult de apreciat cu cât semnele că mineritul va fi istorie în câţiva ani sunt tot mai evidente, iar în locul lui trebuie să apară alternativele care să asigure existenţa zonei pe mai departe. Interesant este că turiştii care ajung în zonă apreciază frumuseţile de aici şi chiar calitatea infrastructurii. „Noi suntem din Braşov şi am venit pe Valea Oltului pentru a vizita mănăstirile din nordul Olteniei şi apoi să ne întoarcem spre casă spre Transalpina. Suntem la pensie şi ne-ar fi părut rău dacă nu am fi ajuns în acest colţ de ţară. Este extrem de frumos, iar oamenii ni se par mult mai prietenoşi decât în alte zone pe care le-am vizitat. Cu siguranţă vom recomanda şi altora să vină aici”, a spus o braşoveancă, în timp ce soţul său era bucuros că nu a fost nevoit să ocolească gropile din carosabil, aşa cum se întâmpla cu mulţi ani în urmă. „Am rămas surprins de peisaje, de oameni, dar să ştiţi că m-a surprins plăcut, chiar foarte plăcut, infrastructura pe care o aveţi. E drept că nu ajungi pe autostradă până aici, dar venim în excursie, nu ne grăbim şi putem merge şi cu viteze mai mici. Important este că aveţi drumuri bune şi nu sunt gropi. Aveam o altă părere despre zonă, dar mi-am schimbat-o complet după această excursie. Nu ştiu cum aţi reuşit, dar jos pălăria pentru cei care v-au scăpat de gropi pentru că în alte locuri din ţară să ştiţi că problema e în continuare de actualitate”, a spus turistul braşovean. Dincolo de ceea ce spun turiştii rămâne ca autorităţile să reuşească să îi sprijine pe investitori pentru a dezvolta noi capacităţi de cazare. Cifrele oficiale arată că în Oltenia de sub munte numărul pensiunilor a crescut constant în ultimii ani, indiferent că vorbim de Runcu, de Baia de Fier, de Polovragi, de Horezu sau Ponoarele. Prezent la discuţiile de la Polovragi, primarul din Ponoarele, Georgică Pătraşcu, a menţionat că în localitatea pe care o conduce, lângă Podul lui Dumnezeu, numărul pensiunilor a crescut în fiecare an, turiştii căutând locaţia în număr tot mai mare. „Ne apropiem de 100 de locuri de cazare şi se ridică în continuare noi unităţi de cazare, fie că vorbim de pensiuni sau agropensiuni. Oamenii încep să descopere frumuseţile pe care le avem în zonă şi atunci vor să mai rămână la noi pentru a descoperi tradiţiile noastre, portul, dar şi gastronomia locală”, spune edilul. Preşedintele Clusterului Bio Oltenia, Valentin Mitrică, e de părere că zona va reuşi să îşi promoveze mai puternic identitatea proprie în perioada următoare şi va putea să atragă mai mulţi turişti, mai ales dacă dispar restricţiile de circulaţie impuse de pandemie. „Încercăm să dezvoltăm inclusiv segmentul de produse bio, într-un parteneriat cu universităţile şi cu cercetarea, împreună cu fermierii, cei care vor produce aceste produse. Avem nevoie de puncte gastronomice locale cu ajutorul cărora să putem dezvolta regiunea. Insistăm să creăm aceste organizaţii de management al destinaţiei, să creăm branduri regionale, vrem să creăm mai multe segmente care să fie destinaţii turistice. Mă refer la Clisura Dunării, zona Cloşani – Cheile Sohodolului, Polovragi – Baia de Fier – Vaideeni – Voineasa şi, bineînţeles Dunărea, unde vrem să creăm potenţiale destinaţii Jiu – Dunăre şi Rast – Calafat – Cetate. În parteneriat regional cu aeroportul din Craiova vrem să creăm această unitate şi să dezvoltăm turismul regional. Nu suntem noi Constanţa sau Braşovul, dar avem identitatea noastră şi avem o cale de a ne dezvolta ca regiune. Suntem recunoscuţi ca turism la nivel naţional, mai puţin internaţional şi vrem să recuperăm”, spune Mitrică.

About autor