Ponta, luxul şi sãracii

Victor Ponta nu a ratat în ultimii doi ani nicio vacanţã de lux pe care şi-a propus sã o execute, desigur pentru binele partidului pe care îl conduce. Probabil cã Ponta are o filosofie originalã de viaţã, “Bogat şi cinstit”, în loc de “Sãrac şi cinstit” pe care o propovãduia Ion Iliescu. Micul Titulescu, doar dupã ochelari, nu îşi refuzã nicio plãcere a vieţii şi apare mai des în Cancan decât la televiziunile de ştiri. Într-o ţarã cu oameni din ce în ce mai sãraci, Victor Ponta propune imaginea unui politician care nu prea are cum sã fie alãturi de cei sãrmani, având în vedere cã preferã mai mult staţiunile de lux decât şanţurile şi prispele de la ţarã, unde unii aşteaptã un semn de la opoziţie, sã le creascã pensiile, veniturile, sã îşi gãseascã un loc de muncã, cu alte cuvinte, ceva nou, în contrapondere la actuala guvernare. De fapt, cum se şi întâmplã în alte democraţii reale.

La noi, nu e o diferenţã prea clarã între putere şi opoziţie şi din cauza neextirpãrii traseismului politic: oricine se poate trezi peste noapte la putere sau în opoziţie. De fapt, cine a prins un post de ales nu prea e în opoziţie şi nu prea are cum sã fie, ci este tot la putere. Este meseria cea mai sigurã din lume, aceea de politician care nu trage decât o lunã de zile pentru patru ani. E interesant sã munceşti o lunã şi sã stai de regulã patru. Sã nu-i bãgãm pe toţi în aceeaşi oalã, dar sunt destui consilieri locali şi judeţeni care merg la serviciul în slujba comunitãţii doar pentru a-şi încasa indemnizaţia de la stat. Aşa şi Victor Ponta lasã senzaţia cã este la putere şi sfideazã tot ce e sãrman şi pui de sãrman în România, etalându-şi pãrţile nebronzate ale corpului în staţiuni de lux. Probabil cã dacã social-democratul ajutãtor de sãrmani o duce bine şi PSD o duce bine. Chiar dacã propovãduieşte împãrţirea avuţiei de la bogaţi la sãraci, Victoraş a uitat sã o lase mai moale cu distracţia pe bani grei, mai ales cã este încã în opoziţie şi încã nu a fost votat de popor sã preia puterea. Ori este mult prea arogant pentru secolul acesta, ori nu prea are legãturã cu realitatea în care trãieşte. Sau poate cã tânãrul politician se gândeşte cã pe la ţarã nu ştie lumea ce e Monaco, Dubai sau Viena. Monaco e un fel de Motru, Dubai un fel de Dãbuleni, iar Viena, un fel de Vaslui. E tânãr şi el – pânã la pensie poate îi creşte mintea de pe urmã şi se mai maturizeazã un pic politic. De la Roma unde se aflã la cumpãrãturi vorbeşte despre Paris. Totodatã, cu greu a putut renunţa la hobby-ul sãu de lux: copilot de raliu. Distracţia asta îl costã de destul de scump. De fapt îi costã pe alţii. Probabil cã Victor Ponta şi-a mai însuşit o filosofie de viaţã specificã maneliştilor care trãiesc dupã dictonul latin “Carpe diem” sau “Of, viaţa mea”, în traducere localã. Datã fiind ultima excursie a micului politician şef de partid, viziunea lui Ponta despre viaţã s-ar putea rezuma şi la sintagma “Scarpe diem”. Este destul de greu sã fii credibil în faţa electoratului tãu tradiţional, când nu poţi reununţa mãcar o jumãtate de an la micile plãceri ale vieţii, pe care cu siguranţã cã nu şi le permite din leafa de parlamentar sau din alte câştiguri pe care le are. Când sã şi le mai permitã, dacã mai toatã ziua îi este ocupatã cu activitatea de şef de partid. Teoretic.

Probabil cã Ponta ştie ceva, iar dacã se prefigureazã în toamnã o alianţã PDL – PSD, atunci la ce bun atâta muncã, dacã e totul preparat: Micul Titulescu premier şi MRU preşedite. Un duo de senzaţie pe scena politicã, numai sã mai aibe pe cine sã mai exploateze şi ce sã mai vândã din ţarã. Nu se ştie cum se vor împãca filosofiile celor doi despre guvernare şi principii şi doctrine, unul bãsist pânã în mãduva oaselor, iar celãlalt un trãitor de clipã şi un imatur politic.

Sau pur şi simplu pe Ponta îl doare-n bascã de prãpastia care se lãrgeşte între el şi alegãtori, pe fondul luxului pe care îl afişeazã. Ce diferenţã sã mai fie între putere şi opoziţie, când nici mãcar de imagine nici unii, nici alţii nu sunt dispuşi sã îşi punã pantalonii cu gaurã în fund şi sã tragã mai mult pentru popor şi mai puţin pentru propriile plãceri şi familii.

Ponta lasã senzaţia cã e la guvernare, pe final de mandat şi mai trage cât poate de ciolan, având un post sigur aranjat când va pleca acasã.

Tags:

About autor